Imaginaţi-vă nişte dealuri line, pe care te poţi da de-a berbeleacul până jos, copil nebun şi fără minte, pentru ca apoi să rămâi lat în iarbă, cu ochii spre cer – unde norii se învârtesc dincolo de comanda ta, într-o horă: ba-ncolo, ba-ncoace…
Începe ca un cântec trist, de om care s-a aşezat la casa lui, care a-nvăţat să calce apăsat pe urmele celui din faţa sa. Se continuă şi mai trist, dar pe un ton mai înalt, ca şi cum apa pârâului ar vrea s-o pornească înapoi spre izvoare. Şi apoi, brusc – fără nici un menajament, îşi aduce aminte că viaţa e frumoasă, şi ţine-te frate, veselie!
Capul ridicat, pasul relaxat, cu mâinile şăgalnic ţinute la spate: efortul fizic se îngroapă în bucuria muzicii împletită cu dansul – astfel ia naştere o stare pe care n-am ştiut să o numesc serios. I-am spus, când am ascultat-o văzând cum se joacă: ĂSTA-i UN ZORBA … ARDELENESC! Odată şi odată, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi filma acest dans. Până atunci, vă invit să-l ascultaţi pe Dan Dărăbanţ şi băieţii lui…
PS: … mă întreb de nu cumva, spre final – există şi opţiunea intrării fetelor în joc, pentru o învârtită? E mult de-atunci, şi amintirile se cer împrospătate!
Mai jos, avem un film intitulat “Nunta de la Rupea” …
January 20, 2011 at 11:01 pm
Asa -i ardeleanul , se gandeste mult inainte dar si cand incepe !
LikeLike
January 20, 2011 at 11:10 pm
Aş vrea să cred că e un respect pentru vorbă ca prelungire a gândului.
LikeLike
January 20, 2011 at 11:26 pm
Bineinteles , cunosc ardelenii ca pe mine insami 😉
LikeLike
January 22, 2011 at 3:06 pm
Am fost surprins si incantat de cea ce am auzit. Dupa o noapte/noaptea fiind un sfetnic bun/ mi-am spus : ia sa vad cine este Dan Darabnant. Am ajun astfel la Junii Cetatii, am revazut cu emotie imagini care in copilaria mea se petreceau pe podul de la Sala Plugarilor si in acea sala. Mi-a placut intotdeauna muzica, dansul si portul taranesc, iar cel din zona Rupea este superb. Unde ati mai vazut tarancci cu ghete cu toc cui? si aceasta de pe vremea cand in moda urbana nu se inventase acest tip de toc(de incaltaminte). Cum sunt un pic si carcotas sper ca incet incet-eu as vrea foarte repede- sa ne debarasam de festivismul cantaririi romaniei-greseala deliberata- si sa recuperam si sa mentinem viu izvorul adevarat al artei satelor asa cum a fost el creat fara adaosurile , implanturile impuse pentru a servi o cauza care sper ca si-a dat obstescul sfarsit.
LikeLike
January 22, 2011 at 6:02 pm
Adaug că şi atunci, ca şi acum – folclorul autentic a avut de luptat cu prezervarea demnităţii, a sinelui adevărat din care se trage… Ne gândim cât de mult au evoluat instrumentele, unde s-a ajuns cu tehnica înregistrării, cu efectele adăugate în studiouri… Pe mine m-a convins Dan Dărăbanţ că este un căutător de cântec românesc autentic.
De fapt, Folclorul autentic nu trebuie să demonstreze nimic: numai să avem grijă să-l transmitem, nediluat şi nedistorsionat, mai departe!
LikeLike
January 22, 2011 at 6:06 pm
Din pacate l-am lasat deoparte in ultima vreme , doborat de mitul manelelor …
LikeLike
January 22, 2011 at 6:27 pm
multumim lui Dan Darabant si lui Calin; pina una alta sa folosim inepuizabilul youtube si sa mai vedem odata : fecioreasca dansata de daisoreni . Incercati.
LikeLike
January 22, 2011 at 7:42 pm
Am găsit ceva. Dar sunt numai 50 de secunde… :-(!
LikeLike
February 25, 2015 at 1:51 pm
Buna ziua, va trimit mai jos cateva link-uri legate de frumosul obicei de Craciun de la Rupea, unde feciorii orasul duc mai departe frumosul joc fecioresc mostenit din batrani,
LikeLike
January 25, 2011 at 8:01 am
Când eram mici, împătuream harta în patru şi la mijloc … părea să fie Rupea. Din partea lui Valentin Boian, am primit mai jos o dovadă ştiinţifică :-)!
http://www.myheritage.ro/FP/newsItem.php?s=71263351&newsID=11&sourceList=dir
LikeLike
January 2, 2012 at 8:22 pm
[…] Ceea ce am auzit noi cantat de prietenul Dan Darabant, e ca un fel de Zorba Grecul ardelenesc, un crescendo prin care sufletul forteaza materia sa se autodepaseasca! https://calindiaconu.wordpress.com/2011/01/20/fecioreasca-de-la-rupea/ […]
LikeLike
June 30, 2013 at 11:30 am
Din pacate stim putine lucruri stiintifice. Insa parerea mea este ca e vorba de un dans ritualic , cu o anumita sadisfactie a dansului. Invartita este bucurie la Rupea si dansul cu perechea ta, femeia. Insa Fecioreasca seamana intrucatva cu Calusarul din campia Baraganului sau cu o hora a barbatilor care are o anumita semnificatie. Tine de ceate barbatilor, a feciorilor din Rupea. Simt aceste lucruri ptr ca am acolo radacinile. Am scris o carte despre Rupea in urma tezei si a titlului de doctor ih istorie medievala: Asezari Transilvane: RUPEA , Editura Academiei Romane, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca,. 2010.
Cu bine ,
mariana borcoman
LikeLike
June 30, 2013 at 3:57 pm
Multumim, Mariana! Sper sa colaboram la filmul documentar …! Calin
LikeLike
June 30, 2013 at 4:55 pm
cu drag . Ajut si va ajut atat cat pot. .
LikeLike
June 30, 2013 at 4:58 pm
Am mai convocat si anuntat si alte persoane despre care stiu ca scriu si cerceteaza despre Rupea. Sa ne adunam mai multi si sa facem ceva fain!.
LikeLike
July 1, 2013 at 4:21 pm
Marturii orale despre cum si unde se juca Fecioreasca in Rupea :
– tinerii apropiati de armata sau cu stagiul militar facut, jucau acest dans in doua locuri : in crugul verii, in dupa amiaza Rusaliilor, dupa ce mergeau la biserica se juca, in rond la Gligore si dupa colindat, de Craciun, inTanarog si de asemnenea la sezatori sau claci.
– barbatii insurati il dansau la balul insuratilor din fiecarea an organizat in data de 24 ianuarie si la diferite petreceri particulare si la nunti
LikeLike
July 9, 2013 at 11:09 pm
LikeLike
July 7, 2013 at 5:33 pm
Nu sunt din Rupea,sunt din Maierus,dar foarte des merg acolo la prieteni,oameni faini,zona superba! Fara vreo falsa modestie va spun ca sunt si eu unul dintre cei care mai simt si traiesc romaneste 🙂
Va atasez cateva link-uri de pe youtube cu dansuri si porturi AUTENTICE de Tara Cohalmului :
1. http://www.youtube.com/watch?v=r1TQqgQlcU8 -(o suita din Rupea,cu oamenii de acolo,impreuna cu ansamblul Junii Brasovului-la vremea aceea autentici si ei)
2. http://www.youtube.com/watch?v=n3614a1LeBg
3. http://www.youtube.com/watch?v=CJc-I_nYR5M – Junii Brasovului ducand fala jocurilor din Cohalm in lume,sub bagheta maestrului coregraf Boieru Ioan
4. http://www.youtube.com/watch?v=YE80NPDpMVg – Rupenii la “O data-n viata”
5. http://www.youtube.com/watch?v=OzCp0mOBGUs – Obicei de nunta filmat in anul 1984 in satul Mateias, jud. Brasov de catre studioul Sahia Film si care a castigat Marele Premiu la un concurs de obiceiuri si traditii populare desfasurat in Franta.
Obiceiul prezinta in amanunt toate etapele nuntii care se petrecea odinioara in satul Mateias precum si in multe din satele din jurul Cohalmului (Rupea), pornind de la gatitul miresii, al mirelui, calarasii, alaiurile celor doi miri, carele cu zestrea, uratul colacelului, steagul de nunta, ghicitul miresei, etc.
Trebuie remarcata bogatia costumelor populare ale acestui sat in special in portul feminin dar mai ales in gateala capului care era diferita pornind de la fetele tinere, femei maritate si pana femeile in varsta….
Este o filmare deosebita care cu greu mai poate fi realizata in zilele noastre.
Cu respect,Gabriel Boriceanu.
LikeLike
July 7, 2013 at 8:11 pm
Va multumim mult pentru materialele transmise! Sigur ne vor ajuta sa intelegem frumusetea si profunzimea subiectului! Cu recunostinta, Calin Diaconu De asemenea, inseram in continuare – sper sa avem permisiunea Dumneavoastra, comentariul pe care l-ati scris/postat pe “monumentum”, referitor la acest subiect:
Parerea mea : fecioreasca(ficioreasca) nu s-a putut naste intr-un singur sat,ca de exemplu Daisoara!Poate au fost oamenii din Daisoara,in cazul acesta,mai patimasi la joc,mai buni la modul cum isi prezentau dansurile si atunci li s-a dus faima si de aceea e asa cunoscuta fecioreasca lor. Ea se juca,se joaca,in toate satele de pe Tarnava si de pe Oltul superior,sub diferite forme si ritmuri. Povestea cu stilizatul acestui dans vine o data cu scoaterea din mediul rural,din sala de joc,din curte si punerea lui pe scena. De exemplu,dansul e jucat in cerc,iar pe scena nu il mai poti juca chiar numai in cerc,publicul trebuie sa vada ce se inampla acolo,sa vada fata omului,nu spatele. Figurile nu sunt chiar unele standard,sunt creativitate dupa ritm si linie melodica,dupa zona(de munte,campie ,deal),dupa cele din vechime . Dansul romanesc in general nu are o structura fixa! Trebuie sa exprime bucurie,presupun ca la hora de asta se intalneau,sa-si uite grijile de acasa(“Am noroc ca stiu juca,imi mai stâmpăr inima”). O a doua poveste ar fi faptul ca multe dintre ansambluri,si aici fac referire la instructorii lor,fac coregrafii dupa cum viseaza ei noapte,fara a facem un minim de cercetare la fata locului,la oamenii locului,la documente. Aici intervine stilizare,care e dezgustatoare,se joaca mecanic,se combina elementele dintre zone,muzica nu mai suna la fel de bine,chiar daca tehnologia e in apogeu.Se aplica principiul “merge si asa” sau “multi vad putin cunosc”,dupa cum e si tara condusa!!! Nu se mai joaca dupa si pentru ce se juca odata,nici ei nu stiu pt ce danseaza. Nu au o interpretare a dansului,a portului,a zonei! (de exemplu la fecioreasca fetelor,numita mai nou cu termenul generic “Crihalma” ,desii si femeile din alte sate jucau fecioreasca,nu exista batai pe picior,iar pe youtube am vazut o asemenea filmare). Nu mai sunt oameni cu coloana vertebrala,autentici! Folclorul nostru nu e la indemana oricui,el trebuie slujit si folosit,nu sa te folosesti de el!
Sunt un tanar deschis pentru comunicare si care sustine valoarea,arta si frumosul. Va felicit pentru acest subiect!
Ziua buna.
LikeLike
February 24, 2015 at 10:22 am
Buna dimineata,
Calin te invit la Rupea sa punem la vara in practica proiectul cu Fecioreasca. Deschiderea o ai din partea rupenilor atat de dragi tie si mie ca fiind de-a casei.
Mai departe povestim despre Cohalmul rupenilor si Rupea celor veniti sau venetici.
Doamne ajuta!
Am nevoie de ajutor pentru publicitatea culturala a evenimentului si eventual pentru filmararea acestuia.
cu bine
LikeLike
February 24, 2015 at 10:30 am
Cu multă plăcere … vorbim pe mail și pe telefon!
LikeLike