Recunosc ca am doua locuri unde ma simt acasa.
Nu, nu am doua domicilii (cu atat mai putin doua proprietati …) – ci am amintiri la fel de puternice din doua locuri.
Primul este Bucurestiul, orasul in care m-am nascut (scuzati, nu ne alegem nici familia si nici momentul sau locul nasterii!) iar al doilea este Rupea (judetul Brasov) – oraselul in care am copilarit. Intre cele doua sunt atat de mari deosebirile, incat le-as putea linistit plasa la extreme, acoperind astfel intreaga oferta imobiliara autohtona: cine a crescut in fata blocului, batand mingea in parcare iar vacantele si le petrecea pe dealurile podisului transilvan – poate spune ca a gustat din tot ce ar fi putut oferi plaiul mioritic in veacul XX …
Pana in 1989, ca majoritatea conationalilor, nu am fost plecat in strainatate, cum se spunea pe-atunci “nici macar la bulgari”. De aceea, setea de cunostere a strainatatii – motivata de seceta impusa de regimul comunist -, a generat in noi nu numai curiozitate, ci mai ales o tensiune a asteptarilor: “Cum o fi dincolo?” ne intrebam …
Acel “dincolo” a fost pentru mine Toscana, iar primul oras vizitat la pas – Florenta.
“Firenze per la belezza, Roma per la grandezza”, spun italienii. In poza de mai jos, centrul spiritual e surprins pe de-a-ntregul: Baptisteriul octogonal in care se spune ca ar fi fost botezat Dante; Campanilla lui Giotto si Domul Santa Maria del Fiore – cu faimoasa cupola a lui Brunelleschi.
Iar astazi, cand revad locuri in care am fost, ma trec fiorii aducerii aminte si ma bucur ca universul bipolar Bucuresti-Rupea, ce parea candva indestructibil, s-a spart la un moment dat, facand loc unor orase si mai ales unor amintiri la fel de dragi.
August 4, 2014 at 11:42 am
urat articol… zero continut! unii oameni nu ar trebui sa fie lasati sa scrie
LikeLike
August 4, 2014 at 7:36 pm
Iubitule, de ce te-ai suparat? Treci mai departe si lasa loc de buna ziua. In plus, ca te miri sau nu, mie mi-e cate-o data dor de locuri pe unde am fost candva, in care m-am mirat prima oara de ceva anume, de poze pe care le-am facut si le-am pierdut … iar explicatia articolului care tie nu ti-a spus nimic e urmatoarea: ma bucur ca am gasit pe Corbis o poza cu centrul religios al Florentei – atata tot.
Cand voi deveni jurnalist, voi da delete la nimicurile din blogul asta si voi trece la lucruri serioase. Pana atunci insa … te pup si lasa-ma sa ma antrenez spunand lucruri … fara continut :-)!
LikeLike