Că “Războiul de 100 de ani” a durat ceva  mai mult iar rivalitatea dintre englezi şi francezi dăinuie şi astăzi, sunt fapte cunoscute.

Cum te poţi însă folosi de aceste date fără a lovi în orgoliul naţional, sau mai exact: cum poţi face să lucreze pentru tine realităţile istoriei?

A conduce o maşină japoneză a fost multă vreme pentru americani o chestiune de conştiinţă, de principialitate: un bun american nu merge în maşini japoneze… Cel puţin la fel de greu va fi fost şi pentru Renault să intre în spaţiul britanic!  Dar legile comunicării sunt scrise cu portiţe la fiecare alineat: portiţe ale inteligenţei sclipitoare ale creativilor bine îndrumaţi de studii de piaţă interpretate corect.

Renault ne captează atenţia zilele acestea prin campania gândită de Publicis în jurul temei aspiraţionale: “poate simpla prezenţă a unei maşini schimba ritmul de viaţă a unui oraş?”

Francezii nu sunt la prima lor construcţie pe linia promovării valorilor culturale proprii. Glumind în spiritul isteriei turistice a zilelor noastre, putem susţine că într-un anume fel, bugetul de promovare al colosului industrial contribuie la consolidarea brandului de ţară al FRANŢEI în ansamblul său!

Povestea în sine are o anumită gradualitate, un crescendo pe care vom încerca să îl redăm selectiv mai jos.

Primul spot, de la începutul anilor 90 – din seria NICOLE et PAPA: avem conflictul mocnit între generaţii, avem Tata şi Fata, El şi Ea … şi un Clio bun la toate!

Apoi, pasul spre piaţa ANGLIEI este făcut decisiv în spotul “FRANCE vs. BRITAIN”: competiţia între Ea şi El intră într-o fază superioară – căci între cele două personaje intervine tensiunea atracţiei fizice. Magneţii se resping pentru a-şi recunoaşte natura comună!

Marea provocare de astăzi, aceea de a restabili rapid pe o linie a demnităţii targetului minim asumat vânzările RENAULT în ANGLIA – este reluarea temei din trecut şi ridicarea ei pe următoarea treaptă. Cumpărătorului englez i se oferă posibilitatea de a face un pas mai departe:  în joc sunt aruncate ultimele resurse – cupluri franceze vs. cupluri engleze,  bucurie franceză vs. încruntare engleză … iar pentru toate problemele care decurg de aici – o întrebare mereu actuală: ne schimbă maşina viaţa? Ne influenţează felul de a fi, dobândim prin ea  acel “joie de vivre” care unora le dă sens existenţial?

Mai jos, aşteptând comentariile voastre până când primim cifrele de vânzări, un link care vă va amuza şi pune pe gânduri în acelaşi timp:

http://www.themeganeexperiment.com/#/page_videos