Ceea ce nu se spune despre centralele atomice care produc energie … sau se spune inca pe soptite, pe la colturi sau pe culoarele cancelariilor – pentru ca nu a ajuns inca o problema intr-atat de grava incat sa fie mutata sus pe lista prioritatilor in domeniul ecologiei, este faptul ca se produc deseuri radioactive care trebuie depozitate cu multa grija in containere speciale, aruncate pe fundul marilor sau in pesteri adanci … (cat de sigure sunt aceste solutii, nu suntem in masura a aprecia!)
La fel si cu metoda “cianurilor” pe care o au in vedere cei care ne-au propus afacerea Rosia Monatana! Am primit urmatorul testimonial, semnat de o anumita Doamna Cristela Georgescu din Canada: o fi adevarat?!
” Traiesc intro zona a Canadei unde cheltuim peste 1.5 miliarde dolari in fiecare an ca sa oprim expansiunea arsenicului si a cianurilor rezultate din exploatarea vreme de 50 de ani a minelor de aur din zona. Stiti care este singura metoda de a stopa propagarea cianurii in panza de apa freatica? Pai sa va spun eu pentru ca sunt implicat in acest proiect. Se foloseste tehnologia de criogenizare a solului pe zeci de km patrati. Pur si simplu s-au sapat puturi de 500 metri adancime pe toata suprafata si s-au instalat masini criogenice care mentin temperatura solului sub zero grade. Va rog sa retineti ca nu exista solutii la ora actuala de “decontaminare” a zonelor afectate. Tot ce putem face este sa inghetam solul pentru a impiedica arsenicul si cianurile sa se infiltreze adanc in panza de apa freatica. Costa enorm si deocamdata nu exista alte solutii desi cei in domeniu cauta solutii de 10 ani. Nimanui nu-i convine sa arunce 1.5 miliarde dolari in fiecare an pentru a “izola” porcariile facute de minele aurifere. Dar nu avem alta solutie.”
Cam atat despre acest subiect care nu poate fi rezolvat in strada sau prin referendum si nici macar prin vot in Parlament. Oamenii de stiinta trebuie sa prezinte un Raport cu toate implicatiile care decurg. Acest lucru s-a facut deja – cei care doriti sa cititi Raportul Academiei Romane, il gasiti aici:
Raportul Academiei Romane despre Rosia Montana 2013.
Concluzia generala a documentului semnat de Acad. Ionel Haiduc este urmatoarea:
“Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de “interes public in beneficiul economic al tarii” iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile.”

Exploatare miniera … da’ unde-i mina?!
Like this:
Like Loading...
Related
September 19, 2013 at 8:22 pm
Te rog citeşte în numarul actual al Dilemei Vechi despre arborele bonsai făcut cadou de japonezi americanilor. Pagina ultimă cu ochii-n 3,14.
Tare făţarnici sunt canadienii ăştia, că nu prezintă decât peisaje mirifice din ţara lor. Pentru mine toată această tărăşenie se înscrie în epopeea:”să vorbim vorbe”.
LikeLike
September 19, 2013 at 8:28 pm
Te rog citeste Raportul Academiei – parerea ta de inginer ne intereseaza in mod foarte sincer. Incerc sa las politica de-o parte: fiind razboi economic, e firesc ca politicienii sa fie in transee :-)!
Sa ramanem in zona tehnicului pe acest subiect, te rog.
LikeLike