La 800 de ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi: despre bogăția sărăciei, ascultare și curajul de a ne înnoi

Să-i urmărim mai atent pe frații noștri italieni. Avem de primit de la ei și altceva decât știri despre politică, fotbal ori despre felul în care se pregătește o cafea bună. Uneori, chiar și un singur cuvânt întâlnit într-o dimineață ne poate deschide o întrebare pentru întreaga zi.

De italieni ne leagă moștenirea Romei, componenta latină a limbii și a formării noastre ca popor. Roma, romani, români, România: nume în care auzim o continuitate, fără ca istoria să încapă întreagă în această înșiruire. Dar apropierea se poate hrăni și din felul în care învățăm să privim lumea. Dintr-o conversație, dintr-o biserică, dintr-un cuvânt păstrat viu.

În acest an, Italia și lumea creștină comemorează opt secole de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, survenită la Porțiuncula, în seara de 3 octombrie 1226. Opt sute de ani, iar întrebarea pe care ne-o pune viața lui rămâne surprinzător de apropiată: de cât avem nevoie ca să putem iubi?

Francisc ne-a descoperit, prin modelul vieții sale, ceva ce numim cu greu, fiindcă pare să contrazică experiența obișnuită: bogăția sărăciei.

Cine duce lipsa pâinii nu are nevoie să-i explicăm frumusețea lipsurilor. Are nevoie să împărțim pâinea cu el. Sărăcia aleasă de Francisc capătă sens prin urmarea lui Hristos și prin apropierea de cei lipsiți. Ne invită să cercetăm cât loc mai rămâne pentru aproapele într-o viață ocupată de grija de a avea, de a păstra, de a adăuga încă ceva.

Pot avea puțin și să mă agăț cu înverșunare de acel puțin. Pot avea mult și să învăț să dăruiesc. Întrebarea începe acolo unde bunurile mele întâlnesc libertatea mea: pot să le pun în slujba cuiva?

Aceeași libertate schimbă și felul în care privim creația. Francisc numește soarele frate, iar luna soră. Lauda lui se îndreaptă spre Dumnezeu, Creatorul, și îi cuprinde pe cei cu care împărțim darul existenței. În enciclica Laudato si’, Papa Francisc vede în această atitudine o renunțare la reducerea lumii la un obiect de folosință și de stăpânire (§11).

Mă gândesc că aici avem mult de învățat. Admirăm ordinea și frumusețea creației, dar intervenim în ea cu o ușurință care ar trebui analizată. Construim, cultivăm, reparăm, vindecăm: munca noastră poate sluji vieții. Tocmai de aceea, orice schimbare ar trebui pregătită cu pricepere, cu rugăciune și cu aducere de laudă. Să ne întrebăm ce îngrijim, ce rănim și ce lăsăm celor care vor veni.

Rugăciunea poate începe înainte de proiect și poate continua în răspunderea pentru consecințele lui.

La asemenea gânduri am ajuns, căutând o sursă de știri pe care s-o pot asculta cu folos: Vatican News. Îl recomand și cititorilor acestui blog. Găsesc acolo o perspectivă creștină asumată și un prilej de a urmări lumea cu mai multă atenție la oameni, la suferințele și la speranțele lor.

Pe pagina italiană a Radio Vatican mi-a atras privirea un cuvânt: palinsesto.

În folosirea curentă, desemnează grila de programe. Ce se transmite, la ce oră, în ce succesiune. Dar sensul său vechi este acela al unui manuscris a cărui suprafață a fost curățată pentru a primi o nouă scriere. Un palimpsest. Sub textul nou pot supraviețui urmele celui vechi.

De aici începe meditația mea, dincolo de definiția cuvântului: oare și zilele noastre se scriu astfel?

Dimineața ne găsește pe aceeași pagină a vieții. Purtăm ce am făcut ieri: o muncă dusă la capăt, o promisiune amânată, o vorbă care a rănit, un gest pentru care cineva ne va fi mulțumit. Avem posibilitatea unei scrieri noi, dar și răspunderea pentru ceea ce se mai citește (încă) dedesubt.

A ne înnoi cere uneori să revenim asupra unei propoziții scrise prost. Să cerem iertare. Să îndreptăm o nedreptate. Să ducem la bun sfârșit ceea ce am început. Pocăința ne cere adevărul despre trecut și ne deschide, prin har, posibilitatea unei vieți schimbate.

În grila Radio Vatican am întâlnit și Parola del giorno: Cuvântul zilei. O apropiere care m-a oprit din simpla răsfoire a programului.

Ce cuvânt îmi va „așeza” ziua? Prima știre care mă neliniștește? Prima obligație care mă grăbește? Sau voi face loc, înainte de toate acestea, ascultării?

Ce-mi spune Domnul? Aud cu urechile, dar ajunge ceea ce aud până în inimă? Și odată ajuns acolo, se vede în ceea ce fac?

Cuvântul este adresat tuturor. Eu îl primesc în împrejurările mele, cu slăbiciunile mele și cu datoria mea concretă de astăzi. Trebuie să veghez însă asupra ispitei de a auzi numai ceea ce îmi convine. Ascultarea cere să mă las îndreptat, chiar și acolo unde aș prefera să fiu lăsat în pace.

Porunca iubirii mă poate găsi la birou, în familie, în fața unui om care are nevoie de ajutor. Poate cere un răspuns răbdător, o plată dreaptă, o oră dăruită cuiva. Prin asemenea fapte mici, Cuvântul primit dimineața începe să se scrie în ziua mea.

Aici mă întorc la Francisc. Viața lui ne arată cât de departe poate merge un om care primește Evanghelia cu seriozitate. După opt sute de ani, îi putem mulțumi lăsând exemplul său să ne cerceteze și pe noi: ce putem dărui, ce avem de îngrijit, cu cine trebuie să ne împăcăm?

Ziua de mâine, dacă ne va fi dăruită, va purta urmele răspunsului de astăzi.

De aceea, aș începe rescrierea cu o rugăciune. Una în care dorința de a învăța poruncile Domnului se întâlnește cu imaginea psalmului: Cuvântul Lui, făclie pentru pașii noștri (Ps 119 [118], 105).

Învață-mă, Doamne, poruncile Tale.
Fă din Cuvântul Tău lumină pentru pașii mei.
Ajută-mă să îndrept ce am greșit și să păstrez ce a rodit bine.
Iar dacă îmi vei dărui și ziua de mâine, să găsească în mine mai mult loc pentru Tine și pentru aproapele.

Surse

Scrisoarea Papei Leon al XIV-lea la deschiderea celui de-al VIII-lea centenar al morții Sfântului Francisc, 10 ianuarie 2026: Deschide sursa

Papa Francisc, Laudato si’, în special §11: Deschide sursa

Treccani, „Palinsesto”: Deschide sursa

Radio Vatican, grila italiană: Deschide sursa

Exemple de folosire în italiană

Ho consultato il palinsesto di Radio Vaticana. — Am consultat grila de programe a Radio Vatican.

Il palinsesto di domani comprende una trasmissione su san Francesco. — Grila de mâine cuprinde o emisiune despre Sfântul Francisc. (Exemplu lingvistic.)

Sotto il nuovo testo del palinsesto si leggono ancora tracce della scrittura precedente. — Sub textul nou al palimpsestului se mai citesc urme ale scrierii anterioare.