Istoria unui oraş poate diferi de aceea a ţării care îl găzduieşte?

Aparţin oraşele ţării ca întreg – sau există posibilitatea unei tratări  “speciale”?

Punând în aplicare principiul “autonomiei locale”… se poate ajunge la înstrăinarea “cu acte în regulă” a unui oraş?

… iată numai câteva din întrebările pe care ţi le pui, citind în presa internaţională faptul senzaţional că un orăşel cu numele ciudat “Skrunda 1” , dintr-o Ţară Baltică (Lituania), construit la începutul anilor ’80 şi găzduind în zilele lui bune aproximativ 5.000 de soldăţei sovietici apărători ai unei staţii radar ceva mai sofisticate, abandonat/evacuat odată cu retragerea trupelor sovietice … S-A VÂNDUT LA LICITAŢIE UNEI FIRME RUSEŞTI pentru suma de 3,1 MIL USD!  Adică, ruşii au recuperat pe bani – 45 de hectare  de teren care le-au aparţinut până nu de mult…

Nu-i aşa că politica sună mult mai bine dacă se lasă (circum)scrisă în contracte? 

Sigur că vor fi deja unii care văd în această tranzacţie o revenire în forţă a pieţei imobiliare internaţionale. Rămâne doar să se stabilească în CSAT cine pregăteşte caietul de sarcini pentru Covasna şi Harghita?!