Orase



Place de la Concorde parisAstazi nu se mai vad urmele ghilotinei care a taiat capul regelui Ludovic al XVI-lea in data de 21 Ianuarie 1793. Nimic din urmele terorii iacobine…
Masinile, civilizate de stopuri, se grabesc ordonat intr-un flux al sensurilor unice.
Drumul istoriei Frantei a avut poticneli. Dar Concordia – intelegerea dintre republicani si regalisti s-a asternut asupra tarii de multa vreme.


Noutatea tehnicii ne intoarce de multe ori cu spatele spre trecut … Bunaoara, in poza de mai jos, gondolierul sta pe-o banca – conectat la o retea de socializare! Sau poate incearca sa doboare un record intr-unul din jocurile de indemanare care iti fac carcei la degetele mari … cine stie?

Gondola isi asteapta cu rabdare turistii, dar noi vedem cum criza lucreaza – transformand obiceiurile noastre de timp liber… formula “taiatului de frunze la caini” s-a schimbat si-n Bella Italia, odata cu smartphone-urile!

Gondolier conectat la tehnologie

Gondolier conectat la tehnologie


Dupa o decolare fara emotii de pe Aeroportul Charles de Gaulle, la geamul unui AIRBUS, filmez de ramas-bun Orasul Luminilor (sau al luminitelor – cum se vad ele de-aici, de sus :-)!) … pana in clipa in care intram in nori.

Stadionul pe care il puteti vedea destul de clar este Stade de France.


Surprizele se tin lant la Venetia … De pilda, acest gondolier care isi poarta turistii spre o portiune de … cer senin!

Gondola in drum spre cer

Gondola in drum spre cer


Ne bucuram ca in drumetiile noastre am ajuns anul acesta sa admiram frumusetea unui orasel ca Lucca. Ca orice oras medieval care se delimita de lumea din afara prin ziduri, le-am vazut pe ele mai intai de toate si ne-am lasat surprinsi de starea lor absolut functionala. Mai mult, privind fotografia acum, intelegem ca orice cetate a imprumutat din sistemul de aparare existent in Natura: muntii din spate par de netrecut …

Lucca Ziduri Medievale

… dar orice zid care inconjoara orasul are si o Poarta, pe care – daca am gasit-o, am intrat cu incredere:

DSCN2039

Odata intrati, aveam sa vedem multe minunatii, dar ne-am bucurat sa facem poze pentru a ne imbogati zestrea de intrebari. Iata una din ele – cum se numeste personajul, reprezentat odihnindu-se pe un scaun, avand in mainile sale o dalta si un ciocan?

Matteo Civitali

Ei bine – e vorba despre sculptorul, arhitectul si pictorul Matteo Civitali – care a apartinut acestui oras la sfarsit de Quattrocento (1436 – 1502). Una din mintile care au facut trecerea la Renastere, un prerenascentist care incepea sa vada lucrurile altfel. Iata-l si din fata:

matteo civitali

 

Sunt doua domuri – sau catedrale – pe care am reusit sa le vizitam cu mai multa atentie. Primul se numeste “St Michele” si are o statuie a Maicii Domnului pe frontispiciu, stralucitoare, radianta, solara.

St Michelle di Lucca

 

Surprinzator – insa de aproape se vede ca ar trebui o restaurare:

Sfanta Fecioara Maria

 

Al doilea, este inchinat Sfantului Martin (din Tours), cel care si-a impartit – tinar soldat in armata imperiului – haina cu un sarac pe care l-a intalnit pe drum …

 

Domul Sf Martin din Lucca

 

 

Frumusetea momentului e surprinsa la intrarea in dom, dar aparatul de fotografiat ne-aduce mai aproape povestea Sfantului … care, printr-un gest simplu ne-arata care este esenta crestinismului: Bucuria de a imparti cu fratele tau!

Sf Martin imparte haina cu un sarac

Next Page »