Daca Sanatatea ar fi la pamant in Romania, atunci Domnul Ministru Nicolaescu ar putea gandi in urmatorii termeni: “Moartea e o chestiune democratica. Nu si boala, deoarece nu toti romanii au acces la cele mai bune conditii – clinicile private arata deja revoltator de bine comparativ cu spitalele de stat – ia sa-mi dau demisia pentru a atrage atentia opiniei publice asupra nenorocirilor din sistem …”
Pentru ca Justitia pare a fi la pamant in Romania, iata-l pe fostul Sef al DNA-ului, Domnul Daniel Morar, prezentandu-si astazi demisia … Un ramas-bun trist, despre care simtim ca este primul semnal serios pe care un reprezentant al unei bresle respectabile il transmite catre politicieni: lasati-ne sa lucram, nu puteti fi voi in locul nostru – nu e sanatos pentru sistem!
Insa Domnul Morar nu se bucura de simpatia spontana de care s-a bucurat Raed Arafat, atunci cand a pornit – prin gestul sau curajos de enervare a imprevizibilului Domn Presedinte Basescu -, revolta spontana in masse. Nedreptatea replicii “ghici ghicitoarea mea?” a pornit o revolutie, i-a unit pe romani impotriva unui tiran, i-a scos in strada in frig si vifor, i-a readus in disperarea anului 1989. Politicienii au fost sanctionati pentru ca au vrut sa intervina in buna functionare a unui “112” palpabil.
In mod normal, gestul Domnului Morar ar trebui interpretat ca o palma data lui Basescu si Ponta. Dar Justitia e mai departe de camasa romanilor decat Sanatatea, iar pentru majoritatea concetatenilor … rolul procurorilor e probabil foarte greu de inteles. Tine de educatia politica, de varsta necoapta a tinerei noastre democratii – si nu cred ca cineva va iesi in strada sa protesteze alaturi de Dl Morar pentru gravele imixtiuni ale politicului in magistratura. Mai ales ca politicienii au invatat lectia, si nu-l iau la misto pe cel care-i critica. Si nici critica nu a fost una spectaculoasa, ci mai degraba … sugerata!
In fapt, asistam zilele acestea la o targuiala, in care se negociaza libertatea personala a viitorului-fost Presedinte Basescu, in timp ce economia tarii, blocata de lipsa increderii investitorilor-parteneri in seriozitatea noastra, striga cu putere sa ne apucam de treaba, caci dupa un an de scandaluri, timpul ne-a expirat! Oricat de tare ne-ar striga insa pe nume tristele realitati economice (cum ar fi scaderea consumului de energie pe primul trimestru din pricina scaderii productiei industriale), ramanem surzi si neabatuti in programul autodistrugerii pe care il vrem dus pana la capat …
Pacat.
O demisie ca a Domnului Morar ar merita un ecou si un efect tonic asupra unei Justitii in agonie
Calin Diaconu 
April 6, 2013 at 7:46 am
Interesant. Atât doar că dacă, aşa cum scrii, clinicile private arată mult mai bine decât cele de stat (=tot una cu şezut), atunci Raed Arafat este un fel de nucă în perete.
Mereu am motive să-mi întăresc comvingerea că opiniile noastre nu sunt rezultatul propriei gândiri ci gândirea ne este formată/deformată de ceea ce auzim/vedem. Cum prefer să-mi culeg informaţiile din alte surse decât de la admirabilii analişti, care precum scamatorii scot nesfârşite panglici din presupuneri, rămân pe poziţia mea, conservatoare.
LikeLike
April 6, 2013 at 9:45 am
Draga Mericut,
De acord, sunt relativ putine momentele in care – la televizor – primim mesaje “istorice”.
Un asemenea mesaj a fost acela prin care, la un moment dat, Tariceanu (era prim-ministru) a fost singura voce limpede care s-a opus cresterii salariilor profesorilor. Impotriva lui, dl Presedinte Basescu a ratificat => iar apoi, dupa cateva luni, au trebuit sa dea inapoi… (discursul respectiv a trecut nebagat in seama, uite ce retineam in 10 martie 2009: https://calindiaconu.wordpress.com/2009/03/10/sa-recapitulam/ )
Profesorii – ca de altfel toti bugetarii si pensionarii, au inteles criza si au tacut, acumuland nemultumirea in suflete. Raed Arafat a intrat in conflict (nu vom intelege de ce, pentru ca nu e nimic de inteles) cu Presedintele pentru ca se urmarea interventia in serviciul “112”. A iesit pe post, aparent a pierdut – dar de fapt, a casitgat simpatia si suportul masselor.
Cred ca un astfel de moment “istoric” ar fi trebuit sa fie discursul lui Morar.
Importanta Justitiei o cunoastem cred bine.
Intrebarea mea e: de ce unele discursuri au ecou mai mare, sunt mai credibile, sunt mai mobilizatoare – si altele nu? Sau altfel formulat: care sunt mecanismele de explozie a mamaligii?!
LikeLike
April 7, 2013 at 1:46 pm
Da,e un gest interesant dar nu m-a convins.Daca isi dadea demisia si de la Curtea constutionala,atunci da,jos palaria! Asa ,va fi membru bine platit 9 ani de zile si apoi va putea iesi la pensie cu vreo suta de miloane pe luna!Bietul de el!
LikeLike
April 7, 2013 at 3:01 pm
Cu cat ma gandesc mai mult si ascult tacerea in jurul demisiei Domnului Morar, ajung la aceeasi concluzie 🙂
LikeLike
April 7, 2013 at 4:07 pm
morar,si am scris voit cu litere mici, a fost si sper sa nu mai auzim de el, o pata neagra pe scena unei Romanii si asa batjocorita de regimul patronat de Basescu. el ar trebui sa taca din gura si sa se duca unde “o intarcat mutu iapa’! nu astfel de oameni,lingai si chiar rau voitori trebuie sa decida pt noi.
LikeLike
April 7, 2013 at 5:09 pm
… si atunci, sa rezumam raspunsul urmator: “Demisia unui om mic nu produce valuri!” 🙂
LikeLike
April 7, 2013 at 8:14 pm
mai lasa-ne morarule cu prostiile tale! cine dracu te crezi! ai facut numai prostii, asa dupa cum ti-a dictat basescu! nici nu vreau sa-ti mai aud de numew! ai fost impartial, ! ai aparat clica basista si ai lovit la comanda lui basescu!
LikeLike
April 8, 2013 at 11:48 am
@Maria. Inteleg ca priviti demisia Domnului Morar ca pe un semn de regret/neputinta/abandon/etc pe care nu sunteti dispusa sa-l acceptati?
LikeLike
April 8, 2013 at 10:34 am
… sau poate Morar nu a aratat nimic din ceea ce Arafat a aratat pana la momentul “ghicitorii”, astefl ca romanii nu-l pot regreta.
LikeLike
April 8, 2013 at 11:49 am
Exact 🙂
“Fara fapte, credinta noastra e oarba” (Sf Iacob)
LikeLike
April 11, 2013 at 2:09 pm
Sa inteleg ca Romania era un fel de Elvetie prospera si democrata si sub tirania Tiranului am devenit nu stiu ceva nasol da naspa rau,nu?
Nu ba basistule da nici chiar asa…
ca sa fac o sinteza a zilei…..scuzati expresia
LikeLike
April 11, 2013 at 6:07 pm
Ce mai faci Doctore? Ti-ai intors din nou fata spre noi? Sper sa te avem mai des in mijlocul nostru, ti-am simtit lipsa :-)!
LikeLike
April 11, 2013 at 2:15 pm
De fapt Basescu ar putea fi comparat cel mai bine cu consulul Marius,unmare om de arme dar pe care l-a pierdut proppriul orgoliu si ambitie si neintelegerea faptului ca nu mai era vremea lui.Si-a dus poporul la distrugere,si-a omorat dusmanii apoi prietenii,a ramas seful unei tari moarte!
Nici asa nu a plecat decat cu Sulla….
LikeLike
April 11, 2013 at 6:11 pm
Cred ca ne ducem prea mult in urma cu o comparatie care nu-l incape oricum pe marele jucator … Insa ai surprins exact problema fundamentala legata de Basescu, cea care va trebui argumentata si studiata apoi in scoli: omul asta nu s-a dat inapoi de la razboiul civil. Iar Romania n-a mai cunoscut razboi civil … asat ne-a socat pe toti, intr-adevar! Nu am crezut in stare pe-un roman normal la cap sa strige in Europa (ca-n tara nu-l mai asculta nimeni…): LOVITURA DE STAT!!! in contextul in care actele, faptele si felul de a fi l-au insingurat pana la desfigurare …
LikeLike