Imi propun sa fac o comparatie intre un tanar de 21 de ani din zilele noastre si un tanar care implinea aceasta frumoasa varsta in Romania anului 1987…

Si nu asemanarile sunt cele care ma preocupa, ci deosebirile – in special cele datorate “surrounding”-ului … in profunzimea lui, in acel “exterior” care constituie pentru orice individ modulul, matricea in care se formeaza ca om.

Datele problemei in 1987 erau urmatoarele.
1. Competitia nu exista. Nu trebuia sa ne ingrijim de “locul de munca”, pentru ca principiul de functionare era enuntat in sloganul “Nici paine fara munca, nici munca fara paine”. Ceea ce se traducea “caldut si pe cartela, pentru a ajunge la toti” …
2. Cuvantul-cheie atunci, era “supravietuirea” – iar principala calitate pe care ne-o educam era adaptarea.

Datele problemei in 2013 ar fi:
1. Competitia acerba. Razbesc numai cei mai buni dintre cei buni, principiul de functionare este – “poti ajunge milionar, daca ai intelepciunea, sansa si (ne)rabdarea sa o faci; daca nu, poti sfarsi pe strada”;
2. Cuvantul-cheie acum mi se pare ca este “lupta pentru supravietuire” sau “selectia naturala”.

Din conditii atat de diferite, speram sa se nasca o noua generatie, care va privi lucrurile din cu totul alta perspectiva, mai putin predispusa la visare – sa spunem. Dar si acelora care vor fi majoritarii zilei de maine, le va face cu siguranta placere sa petreaca cateva clipe de visare alaturi de profesionistii in domeniu. 🙂