Lupta Vestului de a se intinde in zonele de influenta ale fostei Uniuni Sovietice se pare ca depaseste suparator intelegerile asumate de parti, atunci cand s-a decis asupra reintregirii Germaniei.
Ne retragem trupele din RDG – ar fi spus rusii, daca NATO accepta fixarea granitei expansiunii Vestului spre Est pe raul Oder.
Ori, asta nu s-a intamplat.
De ce ar fi nevoie sa stim daca a existat un asemenea “agreement” sau “conventie” intre cele doua superputeri de la acea data? De ce nu ne-am amagi cu dreptul de autodeterminare al popoarelor, cu dreptul acestora de a-si decide “singure” soarta? Pentru ca am inteles ca puterea nu e nici ingenua si nici naiva, ci foarte pragmatica si dezechilibrata: cel puternic se simte dator sa umileasca si sa “puna la respect” pe cel slab … Si pentru ca e fascinant sa vezi cum popoarele mici (in fine, “pietele” lor) sunt impartite si astazi pe harta intre marile puteri. E un fel de incursiune in felul de a face politica echilibrului, in secolul al XIX-lea …
Ca rusii sunt astazi un grizzly ranit – e posibil. Dar daca acest urs mormaie coerent despre cele 25 de milioane de conationali ramasi in afara granitelor dupa disolutia URSS, cred ca vom avea razboi. Deocamdata, Olimpiada merge inainte, desi insangerata de intamplarile de la Kiev. Cel mai puternic semnal ar putea fi totusi retragerea unor delegatii … insa pana vom auzi despre asta, avem timp sa studiem cu atentie cursul raului Oder!

Granita stabilita pe raul Oder intre URSS si SUA, dupa hotararea comuna care a permis reunificarea Germaniei, a fost trecuta de mult …
Leave a Reply