Devesulu 1

Nu-i așa că rimează cu … ”ZULU” sau ”HONOLULU”, așa de parcă centrul militar al Olteniei ar fi situat undeva prin Africa de Sud sau rătăcit prin Pacificul de Nord?! Nume neobișnuit și greu de pronunțat pentru anglo-saxoni, care ne demonstrează din start că NU SE POT ADAPTA UȘOR LA OLTENIA.  Știm asta și ne cerem scuze … suntem – imposibili! (Sorry lads, ”Deveselu” is an impossible name for you to read …) 

Știu, adevărata problemă nu e că englezii se acomodează mai greu cu denumirile localităților noastre. Sau că pentru ei Deveselu-Devesulu, e … tot-aia! (în germană e și mai explicit: ”tot-una”/ alles-eins)

După cum citim în articolul BBC care ne onorează cu o știre pe prima pagină a site-ului lor internațional, baza de la Devesulu (sic!) va fi operată de Marina Americană, fiind echipată după aceleași principii, vopsită în aceleași culori, coordonată și condusă (era să zic managiuită, ca să-nțelegem ce-nseamnă să schingiuești cuvintele! – ”to manage”/a conduce, a rezolva…).

Ideea e că acești marinari vor lucra în ture de câte șase luni, ca și cum ar fi în misiune pe mare.

Poanta? … acum urmează: e și normal să fie schimbați (săracii!), pentru că sunt … ”puține semne de viață umană în apropiere”!

Alo, deveseleni, oltenii mei, treziți-vă! Aduceți taraf de lăutari și trageți o nuntă la cort în apropierea zonei protejate de la bază, nu de alta – dar trebuie să le aducem aminte anglo-saxonilor că Oltenia – Eterna Terra Nova nu a putut fi cucerită nici de cei mai americani dintre germanicii ocupați cu civilizarea Estului, habsburgii. Și ei au declarat neguvernabili oamenii acestui pământ și s-au retras, după o vremelnică ocupație, între 1718 – 1739.

It has even been painted in the same battleship grey and is manned and operated by US Navy personnel who will rotate on six-month tours as if they were at sea. They might as well be, because there are few signs of human life nearby (s.n).

La rândul nostru, așteptăm încheierea păcii cu arabii astfel încât genul acesta de investiții să fie înlocuit de cele în drumuri, spitale și școli. Oltenii, mai iuți la minte de felul lor, din pricina perfectului simplu – care sugerează ecourile unei acțiuni petrecută de curând, aproape de timpul vorbirii (ex: acu’ mă dusăi până la …; vășu-și fa, ce-i făcură …)  – vor ști să simtă repede diferența între a fi păziți și a fi cuceriți. 

Dar – nu-i așa? – veți zice că și Decebal a folosit arhitecți și bani de la romani, pentru a-și moderniza cetățile sistemului său de apărare … Atunci, rușii zic să fie barbarii zilelor noastre, iar de rest, va avea grijă Putin.

Bag seamă că istoria se repetă și pentru că are multe, foarte multe exemple din care poate alege o continuare, la un moment dat!


Lupta Vestului de a se intinde in zonele de influenta ale fostei Uniuni Sovietice se pare ca depaseste suparator intelegerile asumate de parti, atunci cand s-a decis asupra reintregirii Germaniei.

Ne retragem trupele din RDG – ar fi spus rusii, daca NATO accepta fixarea granitei expansiunii Vestului spre Est pe raul Oder.

Ori, asta nu s-a intamplat.

De ce ar fi nevoie sa stim daca a existat un asemenea “agreement” sau “conventie” intre cele doua superputeri de la acea data? De ce nu ne-am amagi cu dreptul de autodeterminare al popoarelor, cu dreptul acestora de a-si decide “singure” soarta? Pentru ca am inteles ca puterea nu e nici ingenua si nici naiva, ci foarte pragmatica si dezechilibrata: cel puternic se simte dator sa umileasca si sa “puna la respect” pe cel slab … Si pentru ca e fascinant sa vezi cum popoarele mici (in fine, “pietele” lor) sunt impartite si astazi pe harta intre marile puteri. E un fel de incursiune in felul de a face politica echilibrului, in secolul al XIX-lea …

Ca rusii sunt astazi un grizzly ranit – e posibil. Dar daca acest urs mormaie coerent despre cele 25 de milioane de conationali ramasi in afara granitelor dupa disolutia URSS, cred ca vom avea razboi. Deocamdata, Olimpiada merge inainte, desi insangerata de intamplarile de la Kiev. Cel mai puternic semnal ar putea fi totusi retragerea unor delegatii … insa pana vom auzi despre asta, avem timp sa studiem cu atentie cursul raului Oder!

Granita stabilita pe raul Oder intre URSS si SUA, dupa hotararea comuna care a permis reunificarea Germaniei, a fost trecuta de mult ...

Granita stabilita pe raul Oder intre URSS si SUA, dupa hotararea comuna care a permis reunificarea Germaniei, a fost trecuta de mult …


Am inteles…

1. Presedintele ne promite pacea – pentru ca noi vom avea o contributie mare la programul “smart defense”. Adica, vom contribui cu mintile hackerilor nostri, renumiti in lumea intreaga, la respingerea inevitabilelor atacuri informatice. In plus, deoarece permitem structuri antiracheta la Deveselu (spaima rusilor :-)!) … e limpede ca vom avea o putere de negociere sporita fata de obligatiile asumate contractual cu NATO. Concret, nu va mai fi nevoie sa cumparam chiar atatea avioane cate am promis ca vom cumpara!

2. Presedintele ne promite prosperitatea economica, dar o conditioneaza de criza europeana. Noi avem masurile de stimulare a cresterii economice pregatite, dar e cam rau in Europa. Ei nu mai au, saracii, unde creste. Iar daca ei nu mai cresc, riscam si noi sa intram in recesiune. Mai ales, pentru ca romanii nostri nu pot munci in 9 din cele 27 de state ale Europei … Adica o treime!! Asta e grav. Pentru ca Presedintele ne-a spus clar: cui nu-i convine sa munceasca aici, in tara, e liber sa plece! … iar durerea degetului pus pe rana suna asa: o treime din statele membre UE blocheaza aceasta solutie care ar putea asigura prosperitatea unor conationali de-ai nostri!

3. Presedintele promite ca ne va reprezenta demn in exterior. El va merge la consfatuiri prin Europa, deci trebuie sa ii certe un pic inainte de a ajunge sa vorbeasca cu ei: de ce-ati lasat sa plece de-acasa concernele multinationale? De ce admiteti delocalizarea concernelor? Voi, europenii, ati gresit facand asta, iata ca noi, romanii inventivi si optimisti venim cu solutia anti-criza: concernele sa fie de urgenta relocate in tarile lor de origine! In felul acesta, criza se poate muta din Europa aiurea, numai acasa la ea, nu! (Asta contrazice un pic filosofia lui “cui nu-i place, e liber sa plece” – de la punctul 2, dar ce mai conteaza – din moment ce suna atat de frumos?!)

4. Presedintele ne promite ca ne va apara de bancherii austrieci – carora ar putea sa le treaca prin cap sa uite ca au cumparat Banca Agricola si Banca Comerciala Romana. Am inteles ca acesti bancheri austrieci, supusi si umili, carora le-a acordat o audienta – au promis deja ca nu-si vor retrage capitalurile … nici cand vor primi ordine de la centru! Ei vor actiona in interesul statului roman si al poporului pe care au ales sa il slujeasca investind in Romania!

5. Presedintele ne promite ca va fi ferm in privinta apararii marilor realizari ale ultimilor ani. El avertizeaza: ar fi pacat ca toata munca guvernelor Boc si toata suferinta indurata de poporul roman in perioada nesfarsitei recesiuni – 2009, 2010, 2011 -, sa se duca de rapa pentru ca sunt unii in opozitie care vor sa faca alegeri cu orice pret, si care vor amagi poporul cu promisiuni electorale lipsite de acoperire. S-a construit atat de mult si bine si frumos in acesti ultimi trei ani – nu ar fi pacat sa se duca totul de rapa?

6. Presedintele ne promite ca va lupta pentru noi, poporul sau care l-am ales in mod democratic, cerand ferm guvernului sa-si incalce obligatiile asumate fata de Europa, cand cu aderarea. In acest sens, il mandateaza oficial pe Primul Ministru sa renegocieze amanarea liberalizarii preturilor la gaze, cat mai incolo – spre 2020 pentru populatie (fata de 2013 cat ne asumasem initial!).

Aici ar trebui sa scriu o scurta incheiere, o concluzie, ceva. Despre raul care e si el bun la ceva caci altfel nu ar exista, despre contradictia in termeni, despre oamenii din Piata Universitatii, despre arta de a face politica, despre etica, despre oratorie, despre picioarele scurte ale minciunii, …

Dar nu am nimic mai bun si mai mult de spus, decat …

Am inteles!