Calin Diaconu

Vineri, 10 Iunie – Ziua Meciului cu Franța, pe Stade de France.

Gândul care ne-a însoțit la stadion a fost legat de mingea cea rotundă pe care francezii au agățat-o de celebrul lor turn, un gând optimist pentru că la urma-urmei totul e posibil, în fotbal (și nu numai).

Dacă ar fi fost vorba de rugby, ne-am fi bucurat pur și simplu de un meci contra unei mari puteri, și nici nu s-ar fi pus problema învingătorului. Atunci ar fi contat eventuala diferență de scor și numărul de eseuri primite (eram probabil concentrați în a le refuza obținerea bonusului ofensiv pe spinarea noastră) …

Dar mingea de fotbal e rotundă, și mai ales după ce servești un mic dejun copios, la un restaurant cu denumire șugubeață ca aceasta: ”LE VIN COEUR„ – din care noi înțelegem că vinul (sau șampania!) servită aici îți pot cuceri definitiv inima -, parcă ai dreptul de a visa la orice. Chiar la o victorie istorică în fața unei mari puteri a fotbalului, la ea acasă, în deschiderea unui Campionat European!

Nu a fost să fie, dar frumusețea înfrângerii o putem digera mai ușor, pentru că suntem într-un grup de prieteni (ce bine e cînd nu ești singur în necaz!), pentru că la nivelul galeriilor am fost cel puțin egalii francezilor (dacă nu chiar ceva mai zgomotoși), pentru că echipa noastră nu a jucat rău, pentru că am fost 87 de minute egalii foștilor campioni mondiali și europeni, pentru că am fost înfrânți de execuția excepțională a unui jucător  care trebuie urmărit – Payet, pentru că golul lui Tătărușanu ne-a adus aminte de greșeala unui alt mare portar, Prunea … și aici mă opresc pentru că numai comparația în sine cu Generația de Aur ar fi suficientă pentru o dulce retrăire a amintirilor glorioase, lângă antrenorul de-atunci, același, Iordănescu.

Sunt de acord că nu putem trăi din amintiri. Dar ce bine e atunci când ai prilejul să le retrăiești!

La urma-urmei, dacă Franța își va fi regăsit geniul pierdut într-un Payet, în locul unui ”egal perfect cât o victorie” de care ne-am fi bucurat cel mai probabil cu infatuare, e timpul ca România să se aplece cu seriozitate spre celelalte 6 puncte rămase în joc. Știți ce? Nu ar fi de mirare să ieșim din grupă de pe locul întâi! La urma urmei, balonul este … rotund!