Am aflat de ceva vreme, de la un prieten drag sufletului meu – Părintele Irineu Fărcaș -, că nu există Bine și Rău. Există numai numai Bine sau Rău. Altfel spus: Bine și Non-Bine, căci răul în sine nu există, este o iluzie, o rătăcire. Filosoful creștin Jaques Maritain explică acest lucru în felul următor:
(1) Dumnezeu e liber, omul e și el liber (fiind după chipul și asemănarea Creatorului său);
(2) Cele două libertăți – ale lui Dumnezeu și ale omului – se împletesc, în scrierea istoriei;
(3) Libertatea lui Dumnezeu este în mod necesar bună, iar libertatea omului are o valență negativă, aceea de a spune ”Nu!” planului divin. E ca atunci când alegem ”să ieșim în decor” (sau să ”mergem pe arătură” – fie la stânga, fie la dreapta), afară din drumul nostru, care ne este dat spre mântuire.
Libertatea umană de ”a neantiza” … expresia îi aparține lui J. Maritain, înțelegem că o folosim, ori de câte ori alegem (liber, cum altfel) să-i întoarcem spatele Celui căruia-i datorăm existența. E ”libertatea” care explică rătăciririle și răutățile noastre …
Iar Sfântul Pavel, în Epistola către Romani (7, 19) vorbind despre tensiunea internă dintre binele urmărit, binele rațional, binele divin (care e limpede că este bun), si răul care nu face parte din plan, falsul bine (care se ascunde în iluziile și ignoranța mea), zice așa: ”Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârşesc.”
Ne apropiem de finele încă unui an și simțim că momentul e numai bun, pentru a lua asupra noastră marile hotărâri, despre ceea ce ne-am dori să ne vină. Măcar dacă am spune ”NU!” răului din noi, cum ar fi? Greu, dar nu imposibil. Hai să încercăm, zic.
Iar pentru a exemplifica cum funcționează libertatea sufletului, atunci când alegem să ne târguim pentru ceea ce știm că nu se cade, că nu (ne) face bine, că nu (ne) duce nicăieri, las mai jos, la îndemână, pentru consultare, un fragment din cinema-ul românesc (din anii 60 ai secolului trecut), în care îl regăsim pe unul dintre cei mai îndrăgiți actori, Colea Răutu. El știa ce spune, fiind un mare băutor de votcă.
Să folosim acest fragment atunci când setea de libertate (sic!) ne va da ghes în 2022, să revedem acest ”legământ târguit”. Să ne regăsim în el, și poate ne va fi de folos, unora.
Leave a Reply