70% din productia de incunabule ale secolului al XV-lea au fost scrise in limba latina … 10,8% in germana, 8% in italiana, 5.7% in franceza … restul aproape ca-si pierd relevanta!

Ca teritoriu, Italia conduce cu 34,7%, urmata indeaproape de spatiul german cu 34,4% si apoi Franta 17,8% … (toate datele de mai sus sunt preluate de pe Wikipedia)

Incunabulele sunt acele carti tiparite pagina cu pagina, bloc, inainte de inventarea tiparului de catre Gutenberg. Ele au pregatit “marea trecere la productia de serie” a tiparului, dupa ce literele au putut forma cuvinte, iar apoi au putut fi refolosite in alte formule … Un fel de tipar inaintea tiparului, tiparul secolului al XV-lea, inventie pregatitoare … care ne demonstreaza ca “toate lucrurile au venit la timpul lor”, cand lumea a fost pregatita/antrenata sa le primeasca, sa le accepte, sa le asimileze …

Cautand sa exemplific ideea de mai sus cu o poza, m-am oprit la intamplare asupra unei pagini din “Weltchronik”-ul lui Hartmann Schedel. In care se povesteste despre felul in care un copil crestin este torturat de catre un grup de evrei. Uite-o aici:

Imagine

Apoi, pentru ca imi sunt simpatici evreii – si nu-i cred in stare de fapte atat de abominabile ca cea din poza de mai sus, am cautat un cantec pe care il apreciam in mod deosebit in vremea cantatului la chitara (“Go Down, Moses!” – in interpretarea grupului Golden Gate Quartett) … Recomandarea ascultarii acestui cantec ar fi: neaparat in compania unor prieteni adevarati!