Ce sa spun? Avem nevoie sa mai vedem si spoturi de acest calibru.

Pentru ca televiziunile noastre accepta in ultima vreme simulacre ce lasa impresia unei conjuratii a saraciei de exprimare – ca sa nu zic ca dovedesc saracia bugetelor taiate de criza prelungita -, nu ne ramane decat sa urmarim cu atentie ce se-ntampla in lumea larga, pentru a intelege si a visa in continuare.

Sunt unele spoturi mari cat un film intreg … iar acesta propus in locul ceaiului de la ora 5 este unul din ele! (Sau altfel spus: daca investiti cu incredere in productia unei idei, va rugam sa lasati restul in seama mediei celei noi!)

 


Incercarea de a desparti Agentiile de Clienti, prin decretarea unei legi care sa impuna relatia obligatorie directa intre Televiziune si Proprietarul Brandului/Beneficiarul campaniei, … impune reevaluarea cunostintelor si in cele din urma a rolului nostru in Piata: ce stim sa facem? la ce suntem buni? care este valoarea noastra, si de ce nu, care este pretul corect pentru serviciile pe care le livram? …

In acest sens, ne bucuram cand gasim la colegii nostri exemple prin care Clientul, multumit de creativitatea si rationalitatea Agentiei, aplauda la scena deschisa rolul pe care aceasta il joaca in viata lui.

Nu ar fi rau ca Primul Ministru Victor Ponta, presat de “urgenta chestiunii” sa duca ideea schimbarii si a transparentei pana la capat, legiferand un sistem ca acela din Franta, de pilda – in care 15% din Bugetul de comunicare este dedicat oficial Agentiilor … 🙂


70% din productia de incunabule ale secolului al XV-lea au fost scrise in limba latina … 10,8% in germana, 8% in italiana, 5.7% in franceza … restul aproape ca-si pierd relevanta!

Ca teritoriu, Italia conduce cu 34,7%, urmata indeaproape de spatiul german cu 34,4% si apoi Franta 17,8% … (toate datele de mai sus sunt preluate de pe Wikipedia)

Incunabulele sunt acele carti tiparite pagina cu pagina, bloc, inainte de inventarea tiparului de catre Gutenberg. Ele au pregatit “marea trecere la productia de serie” a tiparului, dupa ce literele au putut forma cuvinte, iar apoi au putut fi refolosite in alte formule … Un fel de tipar inaintea tiparului, tiparul secolului al XV-lea, inventie pregatitoare … care ne demonstreaza ca “toate lucrurile au venit la timpul lor”, cand lumea a fost pregatita/antrenata sa le primeasca, sa le accepte, sa le asimileze …

Cautand sa exemplific ideea de mai sus cu o poza, m-am oprit la intamplare asupra unei pagini din “Weltchronik”-ul lui Hartmann Schedel. In care se povesteste despre felul in care un copil crestin este torturat de catre un grup de evrei. Uite-o aici:

Imagine

Apoi, pentru ca imi sunt simpatici evreii – si nu-i cred in stare de fapte atat de abominabile ca cea din poza de mai sus, am cautat un cantec pe care il apreciam in mod deosebit in vremea cantatului la chitara (“Go Down, Moses!” – in interpretarea grupului Golden Gate Quartett) … Recomandarea ascultarii acestui cantec ar fi: neaparat in compania unor prieteni adevarati!


Se pare ca de trei ani incoace, nu suntem singurii care am inceput sa vorbim despre cat ne costa cutare lucru, sau sa ne punem intrebarea de siguranta – daca ne este absolut necesar?

In Marea Britanie, media a vorbit despre “bezna” (“gloom”-ul) de Craciun. Fie ca temperaturile prea calde nu au determinat vanzarea de cizme si paltoane, fie preturile la benzina sau frica de somaj au crescut, fie s-au saturat de credite luate cu buletinul … cert este ca saptamana dinaintea Craciunului, lucrurile nu au functionat conform asteptarilor! De aceea, in Ianuarie, sunt prevazute mai multe inchideri de magazine ca de obicei. Unele se vor inchide, pentru ca altele sa le ia locul, se pare ca acesta este mersul firesc al lucrurilor in economia de piata!

Ideea principala e ca HighStreet-ul britanic se simte “ramas in urma” shopping-mall-urilor, a comertului electronic … si ca pentru a se salva de la extinctie “trebuie sa faca ceva” – de la locuri de parcare, pana la identificarea unor puncte de atractie care sa aduca pe cumparator in magazinele de pe strada principala si sa-l tina acolo, sa-i ofere 50% spatiu de socializare pentru ca retras in limita unui rest de spatiu cu destinatie comerciala sa poata avea acces la banii din buzunarul consumatorului …

Ideea de “magnet alternativ pentru comertul clasic” – poate fi exploatata cu siguranta si in industria noastra de marketing …


… e un subiect important de meditatie: pentru ca mesajele platite ajung in spatiul public prin vehicolele media.

Teoretic, ele pot fi vazute/citite de toata lumea. In felul acesta, oamenii se pot lasa influentati in deciziile/actiunile lor viitoare. Pentru ca nu ai voie sa faci (chiar) orice cu banii pe care ii ai la dispozitie, e normal sa existe reglementari – si, in acelasi timp, o anumita “stare de veghe” a societatii privind natura si sensul mesajelor platite expuse…

Stati putin. Am spus “nu poti face chiar orice cu banii pe care ii ai la dispozitie”?! Nu-i corect! Proprietatea e sfanta! O fi, dar trebuie sa admitem ca exista doua tipuri de proprietate – privata si publica!

Plecand de la aceasta constatare, putem incerca o reformulare: intrucat in spatiul public (media), proprietatea privata (mesajul platit) ia cu asalt mintea cea sensibila a individului (particularul), acesta trebuie aparat de exagerari, minciuni, promisiuni false, indemnuri cu scop ascuns, incitari la violenta, etc.

Si totusi, in cazul in care cenzura aceasta benefica ar functiona, ar trebui sa inceapa prin inventarea unui sistem de monitorizare a promisiunilor politicienilor in campania electorala 🙂 …

Simplu, nu?

Il ascult pe Florea Bolog cum vorbeste indirect, printre suspine reale, despre cat de frumos va fi cand va incepe exploatarea miniera cu cianuri in Rosia Montana – si ma intreb: pe cati bani si pe cat timp a cesionat drepturile de imagine din spotul in care l-au pus sa joace?