Performantele microcipurilor au facut posibila stocarea, transmiterea si prelucarerea mai rapida a informatiilor, ceea ce a stat la baza unui progres tehnologic fara precedent. Fenomenul de “explozie a tehnologiei” e inregistrat la scara istoriei sub forma vizuala a unei “crose de hochei”… caci mult timp am avansat lent/sustenabil/firesc – adica avand timp sa ne bucuram de ragazul si bucuria realizarilor noastre, gasind timp sa meditam asupra lor – dupa care, la un moment dat, din pricina microcipurilor – bata-le Dumnezeu sa le bata! -, lucrurile au luat-o razna, in sus … (si macar de-am putea spune spre ce anume …).

Pentru ca nu la fel stau lucrurile cu adaptarea noastra. Practic – suntem in situatia de a nu mai face fata tehnologiei, de a fi fortati sa spunem “gata! destul!” … pentru ca puterea noastra de adaptare este sensibil mai lenta decat progresul tehnologic al zilelor noastre.

In acest sens, este nevoie de schimbarea “din mers” a modului in care este guvernata societatea. Nu putem sa ne lasam absorbiti in vartejul zilei de azi (certuri fara noima), fara a tine cont de viitor – avem nevoie mai mult ca oricand de viziune.

Dar cat de departe putem arunca privirea noastra? Cati dintre contemporani vor tine pasul cu propunerile de schimbare si se vor adapta?

Cred ca o dificultate specifica marketingului actual – in conditiile in care nu-si poate domoli tendinta de lansare a produselor mereu mai noi si mai performante, este aceea de a explica nevoia de trecere, de a povesti despre tranzitie, de a linisti (fara sa adoarma) spiritele ca  in viitor avem sanse mai bune …

Marketingul are nevoie de pace, si acesta e principalul lucru bun, care-mi place la el.

learning-faster-governing-smarter