… pornim astazi la transcrierea celei de-a doua pagini a cuvantului introductiv, așa cum ni l-a transmis in caietul sau personal – preotul greco-catolic al Sarosului, Theodor Valerian Bourza.

Dar mai înainte, să vă prezentăm îndeaproape semnătura sa, datată 7 Martie 1870. Se află la finalul celei de-a doua pagini introductive, in care parintele se prezinta pe sine ca ”parochulu g.c. in locu” …

Deducem din cursivitatea semnăturii că la acea dată, părintele era un om în putere, dar și faptul că rezervase aceste pagini dintru bun început pentru … introducere! Era un om organizat, care nu lăsa nimica la voia întâmplării? Vom avea timp să descoperim.

Că a participat cu mai multă sau mai puțină plăcere la cursurile de caligrafie nu putem ști, dar presupunem că nota de trecere va fi fost una mare. Dacă scrisul e oglinda sufletului, putem presupune ca a fost un elev constiincios … care a-nvățat de la profesorii săi că a stârni curiozitatea cititorilor prin trimiteri precise in text – sa stie ce-i asteapta – nu e un lucru rau, dimpotriva. In stiinta comunicarii de astazi – tehnica lui ”dupa cum veti putea citi la pagina cutare …” isi confirma in continuare eficienta – si se numeste ”teasing”.

Lectura placuta!

P.S. … pentru că părintele Bourza numeste cateva localitati situate intre Medias si Sighisoara, am considerat util sa le semnalam pe o harta.

semnatura-burza

-ii-

După ce vei ceti Libelulu acesta te vei convinge că după putință am ostenit progresând în Vinea Domnului. Așa în Mediașu, Curciu, Atielu, Berthanu iar cu deosebire în Siarosiu, unde am avut a pătimi mai ca unul mic Apostol de la dușmanii Religiunei noastre, precum vei binevoi a vedea la pag.45, cum neunitii ne stricau noaptea alasiurile si ne instreinau uneltele de la edificarea bisericii, câtu trebuia să vighemu toată noaptea afară, – mai încolo la pag.72, cum unul Michailă Siereanului, căci nu l-am lăsat să înșele basereca, – togma în basereca cu o lovitură de secure, era să mă  expedieze în lumea eternă, dacă nu-l prindeau alți poporeni de-ai mei. Te vei încredința că câte rele toate mi-au provenit din malitiosele intentiuni a preutului D. Chendygrsorien, precum la pag.103, cum in a.1866, trei vite mari una după alta mi s-au omorâtu,- la pag.134-135 cum preuteasa lui Chendy cu o despicatura avand langa sine pe Crasnicii sai se lauda in gura mare, ca: cu mortul meu apropiindu-ma de Cimitirul vechi indatinatu, intai imi va rupe crucea, apoi poporul, si apoi meva toca în capu.- mai departe, la pag. 152, cum tocmai in noaptea ce murise Toma Munteanu (g: or:) patronul bisericii noastre, mi s-au furat o pareche de boi in pret de 280 f.v.a. nemaiaflându-i.

Prin acestea și altele nenumărate, trecând ca prin foc și prin apă, totuși pot în numele lui Dumnezeu zice ca Spiritul mi s-a delectezia vazind progresul facut in plăcerea Religiunii mele, desi Starea mea materială e de totul decăzută.- Răul însă cel mai mare ce și acum mă infestează binevoiește a-l vedea de la pag.145 pana la pag.148.

Acestea însă nu le-am scris, numai ca să-mi atribui mie ceva laudă deosebită, ci mai vârtos ca să servească și altora de model, or mai ales Succesorilor mei, ca interesul Religiunii să nu-l pospună intereselor sale proprii. – In fine am: L. pomenindu-mi numele meu aici, pomenescu-l și la Dumnezeu, Salvatorele Lumei …

Scris-am în Șaroș 7 Martie 1870

Theodoru Valerian Bourza

parohul g.c. in locu 

lumea-lui-bourza

Lumea pomenită de Părintele Burza, există și azi … poate noi să ne fi schimbat                         (pe ici pe colo)!