La modă fiind performanţele guvernanţilor în contextul crizei mondiale, am căutat pe portalul CIA-ului datele comparative pentru cele două sute şi ceva de state ale lumii (majoritatea estimări la 2009).

Ce REVENUES (venituri) reuşesc să adune la buget şi cât de mari sunt EXPENDITURES (cheltuielile) statelor? Câte reuşesc să rezolve supraunitar acest raport (R>E)? Suntem singurii care nu ne descurcăm, având probleme cu deficitul sau mai sunt şi alţii în această situaţie?

În primul rând: statele lumii se împart, după ordinul de mărime al VENITURILOR – în “millions”, “billions” şi “trillions” – iar România face parte din secţiunea de mijloc (categoria Billions)- cu 50,78 Billions $ Revenues si 61,51 $ Expenditures…

La aceeasi categorie de greutate – 50 Billions $ – am mai gasit: Iraq (R52,8/E72,4); Taiwan (R53,3/E57,2); United Arab Emirates (R54,05/E54,68) si Algeria (R56,24/E61,34).

În al doilea rând, am fost curios să aflu care sunt statele/guvernele “serioase”, care reuşesc să menţină un raport supraunitar între colectările şi cheltuielile de la buget.

Iată-le, în ordine alfabetică: Andorra, Angola, Anguilla, Bahamas, Bermuda, British Virgin Islands, Brunei, Cameroon, Cayman Island, Cook Island, Ecuatorial Guinea, Faroe Island, French Polynesia, Gabon, Georgia, Gibraltar, Guernsey, Iran, Isle of Man, Kuweit, Liechtenstein, Macau, Malta, Mauritania, Mayotte, Micronesia, Nauru, Norway, Oman, Palau, Quatar, Saint Pierre and Miguelon, Saint Vincent and The Grenadines, Samoa, San Marino, Saudi Arabia, Switzerland, Tajikistan, Turks and Caicos Islands, Vanuatu, Virgin Islans… Felicitări tuturor! Iată că se poate 🙂 !

În al treilea rând m-a interesat cum stă clubul select al “TRILLIONARILOR”. Iată-le,exprimate în monedă americană:

1. UNITED STATES (Revenues: 1,914 trillions; Expenditures 3,615 trillions)

2. JAPAN (R: 1,629; E: 1,997)

3. GERMANY (R: 1,398; E: 1,540)

4. FRANCE (R: 1,229; E: 1,445)

5. CHINA (R: 972,3 billions; E: 1,137)

6. UNITED KINGDOM (R: 819,9 billions; E: 1,132)

PS: Nu diferenţa simplă trebuie analizată, ci gradul de îndatorare ca procent din PIB (GDP). Mai jos – înfierbântata zonă a EURO: