Gheorghe Lazar - ne mai inspira si azi, sau trecem la modelul american al Scolii Eficiente?

Biblioteca Societatii “Steaua” publica in 1916, anul intrarii Romaniei in primul Razboi Mondial, un omagiu “celui dintai invatator de ideal national – Gheorghe Lazar – la o suta de ani de la deschiderea scolii lui”: carticica este semnata de Nicolae Iorga, “invatator de acelasi ideal”… Intr-o analiza a esentialului, pe care il descrie cu pana usoara – stiind ca va fi citit de masse -, Iorga reconstruieste atmosfera din Principate – dupa un veac de grecizare fanariota a fiintei poporului nostru.

Primele Scoli Romanesti de dincoace de Munti – cea a lui Asachi in Moldova si respectiv a lui Gheorghe Lazar in Tara Romaneasca ofera, aproape spectaculos, sansa predarii in limba română a unui discurs naţional … abia la inceputul veacului al XIX-lea!  Explicand filonul patriotic din care provine Gheorghe Lazar, Iorga nu are cum sa nu pomeneasca de atmosfera de competitie intre românii neuniţi şi cei uniţi din Ardealul conectat mai devreme la Ideea de ŞCOALĂ NAŢIONALĂ. Astfel, retinem “puternicele si marile cuvinte”  ale unui Samuil Micu Clain, care deplânge soarta neamului său descendent din Traian:

“Neamul nostru cel românesc odată şi el să număra între puternicele neamuri şi între oamenii cei tari si între înţelepţi şi învăţaţi, iar acum atâta de supus şi de ocărât iaste, şi cu atâta prostie încărcat, cât nici învăţătură, nici ştiinţă, nici arme, nici legi, nici orânduială bună întru tot neamul care se zice astăzi Români, nu iaste, ci, ca neşte nemearnici şi orbi, într-un labirint învârtindu-se şi înfăşurându-se, de la străini şi de la varvari doară şi de la vrăjmaşii neamului nostru cer şi se împrumutează şi de carte şi de limbă şi de învăţătură. O, grea şi dureroasă întâmplare!”

Ajutat de schimbările politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea, anume revenirea la domniile pământene după Revoluţia lui Tudor, Şcoala de la Sfantul Sava organizată de Gheorghe Lazăr constituie pentru Iorga (în anul 1916!) un moment de preschimbare a lipsei de identitate în fiinţă naţională, anume prin începuturile Învăţământului Românesc la Sud de Carpaţi.

Dacă punem alături, aceste începuturi fragile ale învăţământului nostru, cu problemele pe care zic că le au americanii astăzi, rămânem şi mai mult pe gânduri. Intr-o cercetare data publicitatii in Decembrie 2011 de catre  NATIONAL BUREAU OF ECONOMIC RESEARCH – doi cercetatori americani Dobbie si Fryer isi pun intrebarea ce anume face SCOLILE SA FIE MAI EFICIENTE, adica sa aibe rezultate mai bune … (pentru download studiu aici – http://nber.org/papers/w17632 ).

De unde ingrijorarea lor? E simplu – desi ocupa locul 4 in randul tarilor OECD in ce priveste banii investiti in educarea unui copil din ciclul primar/gimnazial – 10.768$/capita … sunt destul de tristi ca se situeaza, la categoria “15 ani”, pe locul 25 la mathe, locul 17 la stiinta si 12 la citit … ca sa spunem asa, nu au un Return on Investment (ROI) foarte bun! 🙂

Dar daca Americanii (sau te-miri-ce Print al Desertului din Dubai) rezolva in mod obisnuit problema competentelor prin importul de creiere, putem astepta acelasi lucru de la cei care conduc astazi Romania? Pana una alta, pentru a reduce riscul esecului – am inceput “scoala paralela” a meditatiilor (la americani, e oficial si se cheama “Tutoring Programs”) …