Drumul spre libertatea corect organizata nu a fost unul usor nici pentru greci. De la regalitate la oligarhie, de la oligarhie la tiranie, de la tiranie la democratie – in fiecare din aceste etape tranzitorii s-au pierdut si s-au castigat lucruri si drepturi, pana in cele din urma INDIVIDUL S-A PERSONALIZAT, a devenit mai important decat familia din care facea parte.
Esenta democratiei: omul liber, organizat in asa fel incat nu afecteaza libertatea celuilalt.
Cum a pierdut regele puterea coroanei in detrimentul unei elite funciare, cum nu a stiut sa tina de ea, sa-si exercite puterea? Ce aliante au facut oligarhii, pe tacutelea, de s-au substituit in elita conducatoare regelui?
Cum si cand a inteles gresit unul dintre oligarhi – tiranul -, ca puterea nu se exercita prin cadrul ei legal, ci foarte concret, prin garda de corp, care identifica si izola inamicii …?
Cum anume au reusit grecii sa treaca peste pofta fireasca a profitului de moment si sa devina aparatori ai principiilor, bucurindu-se de fructele pretioase ale democratiei?
Pentru toate aceste intrebari, cat si altele – merita (re)citita cartea lui G. Glotz al carei nume a dat titlul articolului din acest weekend.
In timpul lecturii, ne vom imagina cum, glumind cu noi in memoriile sale, “Tiranul” Basescu va spune in stilul caracteristic: “… decat sa apar in fata poporului care m-a ales (atat in tara cat si in strainatate 🙂) si sa spun ca un predecesor slab al meu: “Am fost invins de servicii!” – m-am asigurat, inca de la inceput, ca eu voi conduce altfel. Va las pe voi sa judecati daca am facut bine sau rau… “
Leave a Reply