Calin Diaconu

În Europa multinațională și pluriculturală lucrurile nu se întâmplă chiar cu totul de capul lor. Este unul din semnele civilizației ca lucrurile să fie ținute sub control, să nu o ia razna … În sensul în care există un acord general asupra faptului că lucrurile Uniunii, pe măsură ce se-ntâmplă, să fie măsurate, să fie monitorizate, să fie cunoscute pentru a fi ulterior îndreptate, spre un “într-acolo”, adică spre un țel despre care prea puțină lume înțelege încotro s-ar afla dar pe care cu toții îl presupunem ca de la sine înțeles.

Cu alte cuvinte, pe măsură ce ne-ndreptăm înspre ziua de mâine, ne măsurăm pașii.

Unul din instrumentele preferate de joacă ale parlamentarilor europeni (da, ați înțeles bine: sunt persoane diferite față de parlamentarii naționali ai fiecărei țări) este EUROBAROMETRUL. Adică aleșii (care dau sens diferit în timpul săptămânii orașului Bruxelles!) vor să știe dacă politica pe care o fac (și care include comunicare, deci raporturi bune și foarte bune cu mass-media) funcționează, dacă aduce rezultatul doritei coeziuni la nivelul Uniunii: și așa, suntem împărțiți în optimiști și sceptici, după cum suntem ajutați de Uniune sau ni se pare că ea ne împiedică în evoluția noastră.

Nu avem de ce să ne îndoim că banii comunității sunt cheltuiți așa cum trebuie (:-) !). Dar ne-ar fi surprins plăcut să constatăm că una din fricile majore ale europenilor este legată de revenirea comunismului sau iată, de terorismul islamic.

În schimb, se pare că pe oameni îi preocupă mult mai mult șomajul, situația economică, sistemul de sănătate publică … Doar în Germania și Marea Britanie cetățenii respectivelor țări au indicat IMIGRAȚIA ca un factor de risc, de care se tem. Imigrația sărăcimii de prin părțile necivilizate ale Europei – România și Bulgaria, îi deranjează pentru că au înțeles că sunt obligați să intre într-o relație de schimburi culturale cu celălalt … pe care vor trebui să-l educe și să-l schimbe după înfățișarea lor. Și nu știu cât chef sau dispoziție sufletească mai au pentru a fi generoși, pentru a împărți valorile cu alții.

Este foarte probabil ca recentele atacuri din Franța să lărgească teritoriul de proveniență al nepoftiților dincolo de Balcani și să alimenteze mai serios preocupările asupra relației noi-celălalt … astfel încât, într-un final, dacă nu vom avea o armată unică – atunci măcar o Poliție, o Jandarmerie și niște servicii coordonate mai bine, tot vom avea.

Și, pe măsură ce vom fi mai civilizați, vom fi mai lipsiți de prieteni: pentru că nu vei mai ști pe cine e bine să lași să-ți intre în casă. Străinul? În nici un caz …

Europa lunii Decembrie 2014 … arată că uneori ne e frică de ceea ce nu ar trebui. Cum e corect: The Public Survey sau The Surveillance of the Public?