Comentarii din Cetate



Daca Izaura s-a emancipat intr-atat incat sa ne faca educatie la ore de maxima audienta pe-un mix complet de statii tv – inseamna ca trebuie sa oprim din nou timpul in loc pentru o sesiune introspectiva. Nu de alta, dar macar acum sa fim in masura a recunoaste ca atunci cand Brucan ne-a facut “stupid people” – ne-am suparat inutil.

Asa suntem: usor manipulabili, fragili in cunoasterea mecanismelor democratiei, expusi demagogiei si santajabili datorita lacomiei noastre. Ne aflam intr-unul din acele ceasuri ale istoriei in care ne intrebam daca “se poate mai rau de-atat”? … si suntem dintre aceia care se tem ca da, se poate … intotdeauna e loc de mai rau, dupa cum, daca ne vom trezi din amorteala si vom incerca prin fapte, nu vorbe, sa schimbam cate ceva, cat de putin in jurul nostru, vom avea poate parte si de surprize placute …

Azi dimineata am simtit nevoia sa ma intorc la marea intrebare pe care Shakespeare si-o punea pe la sfarsitul secolului al XVI-lea: “To be, or not to be?” … si sa constat ca dupa 1989 ne-am pierdut prea mult timp intrebandu-ne (schimonosind timpul verbului esential si degradandu-l nemeritat) “A fost sau nu a fost?”… iar azi suntem atat de aproape sa cadem o treapta mai jos, lasand cu totul la o parte Fiinta pentru a intra in capcana altei diversiuni: “A luat sau nu a luat?”

De unde blestemul acestei noi umilinte?

Nu ne-am fi dat seama, daca nu am fi vazut in reluare, obsedant, momentul botezului in care Nasul Mircea (din clanul Basescu) radea amuzat pe seama cuscrului in putere – zisul Bercea Mondialu’ – cand acesta arunca “fara numar” bancnote de 50 de RON in cristelnita, de parca ar fi fost petale de trandafir … operatorul a surprins (spre groaza noastra) inclusiv scena in care preotul cufunda copilul in apa amestecata cu bani. Ma tem sa spun “apa sfintita cu bani furati” – pentru ca nu am fost acolo cand s-au facut, dar stiu ca banii sunt Ochiul Dracului si nu au ce cauta in Apa Sfintita! Punct.

Izaura e copilul Mondialului, bunicul care in momentul lui de glorie absoluta s-a incuscrit cu familia prezidentiala, s-a infratit cu fratele Presedintelui – deci a devenit, logic, Fratele Presedintelui. Si pentru ca Presedintele este al nostru, al tuturor romanilor, Mondialu’ ne-a transmis de-acolo, din momentul lui de glorie, ca s-a infratit cu noi toti, cumparand un rang nobiliar si impunandu-si legea – diferita de a noastra: a spurcat apa cristelnitei. “A fi om” a fost transformat pragmatic, pe tiganeste (adica verde-n fata, cu scandal, cine are dreptate e cel care striga mai tare) in “Bai tata, esti om daca ai!”. Apa purificatoare a Botezului s-a murdarit de banii Mondialului sub ochii nostri, iar fratele Mircea nu a parut a fi pe faza, dimpotriva – parca hipnotizat, radea la ei. Sau poate au aranjat televiziunile filmuletul, la montaj: exista mai rau de-atat?!

Dar daca lucrurile sunt rele doar in imaginatia noastra? Pentru ca in realitatea naturala, lucrurile nu sunt nici bune, nici rele – ci ne sunt pur si simplu date, pentru a mai invata cate ceva, daca avem ochi de vazut si urechi de auzit. Avem de parcurs un drum, insa nu orisicum, ci intr-o anumita directie: a cunoasterii Binelui si Raului si a mantuirii noastre, prin discernamant intre cele doua si exercitiul alegerii libere. In natura, vezi o apa plina de nuferi … si ce vei spune – “Vai, ce pacat ca nu e limpede, ca nu pot face baie in acest lac plin de vegetatie?!” sau, dimpotriva – vei exclama: “Ce frumos a aranjat Dumnezeu lumea Sa, lasandu-ne locuri de mirare la fiecare pas!” …
Sa ne miram deci de tupeul Izaurei si sa o acceptam ca pe un dat al inteleptirii noastre ca popor, prin fratii conationali.

nuferi pe lac

Nuferii: pentru unii murdaresc apa, pentru altii sunt frumosi. Nu la fel stau lucrurile cu apa din cristelnita, murdarita de banii murdari ai cumpararii rangului nobiliar …


Privind o harta a limbilor Europei – cateva lucruri se limpezesc pentru o mai buna intelegere a istoriei continentului nostru, dar si a relatiilor dintre neamurile care-l compun.

Sunt trei mari grupe: estul e al slavilor, vestul e al latinilor iar centrul, plecand din afara spre inlauntru – al germanicilor, care tin cumpana si dicteaza politica echilibrului.

Dar ce uimeste – fara modestie – la aceasta harta, e insula de latinitate din “far-est”, reprezentata de poporul nostru. Cat datoram spiritul modelator al latinilor veniti tocmai de la Roma si cat Carpatilor ca am reusit sa ne pastram fiinta si sa ne vorbim limba, in marea slava din jurul nostru?

Ce reprezinta pentru aceasta supravietuire a noastra elementele latine din vocabularul Bisericii Nationale? Crux, Dominus Deus, Angelus, Basilica …

Putine insule mai sunt azi pe harta, dintre aceia care au avut caposenia de a-si pastra fiinta si osebirea. Merita toate atentia si … respectul nostru!

Harta lingvistica a Europei

Harta limbilor Europei


Partidul Independentilor din Marea Britanie e purtatorul de voce al celor care cer eliberarea de Europa. Motive sunt multe, interesante sunt executiile, care ar fi acum pe strazi in UK:

Muncitorii britanici raman fara lucru, pentru ca mana de lucru ieftina invadeaza Regatul ...

Muncitorii britanici raman fara lucru, pentru ca mana de lucru ieftina invadeaza Regatul …


Zilnic, britanicul de rand plateste sume importante pentru a sustine luxul altora!

Zilnic, britanicul de rand plateste sume importante pentru a sustine luxul altora!


Cine conduce cu adevarat Marea Britanie?

Cine conduce cu adevarat Marea Britanie?


Atentie, supusi ai Reginei! Vin bulgarii si romanii sa va ia locurile de munca!

Atentie, supusi ai Reginei! Vin bulgarii si romanii sa va ia locurile de munca!


Rusii – in majoritatea lor – sunt entuzasmati de ce li se intampla: se reface URSS, au o atitudine hotarata, isi apara fratii de dincolo de hotarele tarii. Vocile celor care nu sunt de acord cu politica lui Putin nu se mai aud. Pentru ca oamenilor care indraznesc sa gandeasca altfel, li se raspunde: “Aha! Esti impotriva noastra? Te-ai dat cu Vestul, te-ai dat cu europenii si cu americanii? Tradatorule!”. Da. Atata e de simplu in dictatura, daca ati uitat: vocea celuilalt nu se mai aude …

Cazuti intr-o fatala izolare, din care deocamdata europenii par a fi iesit sifonati, rusii sunt indragostiti pana la adulare de liderul care “le-a redat demnitatea”.

Vorba unui prieten cu care discutam putin mai devreme: trebuie sa stam cu ochii pe pretul barilului de petrol, ar trebui sa scada dramatic, ca represalii eficiente fata de bugetul gandit de rusi la 120 de dolari pe baril. Ramane sa vedem atunci daca icoanele lui Putin vor continua sa planga, eventual impreuna cu cei care azi le poarta, nepermis, in brate…

icoana v putin
icoana vladimir putin
putin si patriarhul rus


La inceput au fost bancutele lui Funar, la Cluj – asa, sa faca un pic in ciuda fratilor maghiari. Sa-si faca simtita autoritatea dar mai ales sa faca pe plac unui vulg votant, care nu trebuia lasat sa mediteze asupra notiunii de “toleranta” sau asupra “interesului comun” …

Lumea din jur cuprinde insa toate culorile si noi trebuie sa ne lasam ochii mirati de diversitatea pe care o sesizam, e singurul mod sanatos de a alunga plictiseala.

Dar spune-i asta lui Funar in anii ’90 ai secolului trecut – era si atunci si e cred si acum prea complicat, mai bine incerci sa influentezi gandirea celor apropiati cu adevarat de tine, carora le poti atrage atentia asupra unor lucruri, atunci cand ti se pare ca le vezi.

Am fost neclar?

Sa incerc varianta simplificata. Drumul spre casa poate fi mereu acelasi, iar aglomeratia il poate face plictisitor si mai lung decat e cazul. Timpul e prea subiectiv si posturile de radio sunt numarate. La fel si playlist-urile lor: incep sa se repete de la un moment dat incolo. Sansa de supravietuire? Sa observi atent ceea ce se intampla in jurul tau, sa-ti pui intrebari, sa te gandesti la relatia cauza-efect, sa te bucuri rezervat atunci cand gasesti ceva nou … Poate acum am reusit sa ma explic mai bine?

Si mai simplu ne va fi – daca luam un exemplu, evident legat de tricolorul lui Funar si multimea culorilor care sunt in jur. Combinatia rosu-galben-si-albastru ma duce mereu cu gandul la … ati ghicit, echipa nationala de fotbal! 🙂

Nu, dragilor, la Romania! La tara pe care o iubesc pana la ne-emigrare. La tara despre care aflu ca e in pericol sa intre si in razboi extern, dupa ce razboiul cel dintre frati il vad la tot pasul. La tara care e si a lui Funar, si a lui Vadim – cand prieteni, cand dusmani de moarte. La tara care e bine surprinsa mai jos, in mersul ei de barcuta din hartie, care ia apa din toate partile, mirandu-ne pe toti ca inca mai avanseaza in lacul istoriei universale: inainteaza, pentru ca asa ni se pare noua, fiind optimisti. Dar catre ce si cat timp inca, spuneti-mi voi!

Poza e din Bucuresti – din pacate. Deci nu a fost nevoie sa merg pana la Cluj sa caut urme de vopsea tricolora pe bancutele din centru … ci a fost suficient sa-mi inalt ochii spre cer, la un stop, pe Bulevardul Iuliu Maniu (nimic intamplator, are legatura cu Unirea de la 1918 si cu greco-catolicii de care suntem mandri!).

Daca aveti rabdare si priviti inde-aproape (cu click pe poza!) veti afla cine e in spatele actiunii si veti aprecia lucrarea, gasind cel de-al doilea steag, incadrat de-al nostru. Frumos mesajul, insa poate prea incriptat – ce spuneti?

Trecut si Viitor pe Bulevardul Iuliu Maniu. Arta urbana.

Trecut si Viitor pe Bulevardul Iuliu Maniu. Arta urbana.

« Previous PageNext Page »