Bute vs Johnson.Meci tensionat, prudenta incordata. Frumos.

Bute won via Unanimous Decision!

Judges Scorecard: 119-109, 120-108, 120-108

Recitesc insemnarile din timpul meciului . . . :

R1 – cei doi sunt egali, ce face Lucian cu dreapta lui face si Johnson cu stanga, cu diferenta ca romanul cauta barbia iar jamaicanul da la corp;

R2 – lectie de deplasare in ring, conform planului, Lucian are ca scop sa nu mai primeasca lovituri. Insemna ca loviturile din prima repriza l-au durut? 

R3 – Johnson incearca vreo trei drepte, insa le arunca in aer … pentru ca Lucian Bute ii interzice inteligent acest lucru, prin deplasare!

R4 – Din felul in care porneste in ring, Lucian puncteaza la capitolul artistic, e foarte hotarat – insa e singura repriza data de counter-ul paralel lui Glen Johnson. Nu am inteles de ce…

R5 – E randul lui Johnson sa dea o lectie de deplasare: cum sa iti pastrezi agresivitatea deplasandu-te inapoi. Abia aceasta e prima repriza pe care i-as da-o lui Johnson. Lucian trebuie sa fie atent!

R6 – Meciul devine greu. Johnson asta stie meserie, e randul lui Lucian sa loveasca aerul de vreo doua ori, incercand uppercut-ul.

R7 – O repriza foarte frumoasa, in care Lucian a stralucit cu trei stangi mitraliate, urmate de-o dreapta. Se incheie cu  o lovitura sub centura …

R8 – Repriza lui Lucian, insa Johnson nu poate fi clintit usor, e un bun incasator. Muschii gatului sunt foarte dezvoltati…

R9 – Meciul se dezlantuie – Lucian a incercat toate combinatiile, mai putin uppercut-ul de stanga

R10 – Johnson da senzatia ca nu mai poate insa poate fi doar o capcana in care ar putea sa-l atraga pe Campion. Sar stropii din jamaican, isi scutura dreapta de carcei …

R11 – O repriza in care cei doi boxeuri se pregatesc pentru asaltul final: cand s-a terminat meciul acesta atat de repede?! Incep sa ma gandesc la arbitri, ca sunt de-ai casei, canadieni – si nu ar trebui sa avem emotii!

R12 – Aud, dincolo de comentarii, cateva fluieraturi ale celor care nu inteleg boxul in “safe-mode”. Pentru ei, boxul e sacrificiu. Pentru Lucian Bute, urmeaza meciul 31 la profesionisti, poate cu cei de la varf (Ward sau Froch) sau pentru cei de sub varf (Kelly, Pavlik).

… si ma gandesc ca riscul inutil trebuie evitat! Se poate castiga si la puncte, KO nu e obligatoriu. Daca scopul e sa ramai Campion Mondial o perioada cat mai lunga de timp, atunci scopul a fost atins. Apropo de risc – cine isi va asuma riscul urmatorului meci cu Lucian Bute?

Astazi a fost (pentru noi) un meci “in deplasare” … si de fapt, a fost un joc al deplasarii inteligente in ring, un joc al picioarelor inteligente! Johnson nu s-a putut exprima, mi s-a parut un boxeur fara replica, a carui grija principala a fost sa-si apere bine ficatul … Din partea lui Lucian, am vazut multa, foarte multa munca si seriozitatea de a rezista ispitelor. Vremea in care se dezlantuia si descoperea aiurea in fata lui Andrade a trecut. Emotiile noastre, in ceea ce-l priveste pe Lucian Bute – au devenit emotii nemtesti: stim dinainte ca baiatul nostru drag se va bate cu seriozitate!

Gata cu joaca! Vin meciurile grele … asteptam Finala Turneului Super Six!


(o cronica a meciului cu Glen Johnson: https://calindiaconu.wordpress.com/2011/11/06/mr-knock-out-si-refuzul-asumarii-riscului-inutil/ )

 

Meci greu, gandeam inainte sa inceapa: iti dai seama ce presiune pe Lucian, e obligat sa invinga in fata propriei sale natiuni … de origine, intr-o Gala in care Viorel Simion a ridicat deja publicul in picioare printr-o evolutie entuziasmanta impotriva filipinezului Jun Talape …

Meci usor, gandeam la plecarea din Romexpo, dupa bataia incasata de Mendy de la Lucian – francezul nu a rezistat mai mult de patru runde in fata Campionului nostru, oare acesta a fost challenger-ul cel mai potrivit?

Luna – mai mare ca de obicei, lumineaza cu jumatatea ei cea plina peste masinile care cauta inghesuit iesirea din parcarea ROMEXPO. O luna doar pe jumatate plina: aceasta este cheia prin care simt ca trebuie si pot intelege mai bine sarbatoarea boxului romanesc de ieri seara! Altfel, ce rost sa gasesti unor huiduieli in mijlocul unei bucurii de nedescris?

Pe de-o parte, Gala “Campion pentru Romania” poate fi considerata cel mai mare eveniment sportiv organizat de tara noastra in ultimele doua decenii. Pentru prima oara dupa 1989, Statul a hotarat sa se implice serios in Boxul Profesionist, a finantat in buna masura pe Organizatori/Producatori – atotprezenta frunza a doamnei Ministru Udrea in scenografie certifica sumele mari de bani care s-au pus la dispozitie… ( Apropo: frunza din mult disputata sigla nu a fost singura: mai sunt si alte companii puternice care au contribuit financiar pentru ca acest eveniment sa poata avea loc: Tiriac Auto, Hidroelectrica, Merkur Casino, Romgaz, NEI Guard, Federatia Romana de Box, Grupul Pro … toti la un loc neadunand probabil nici jumatate din generoziatatea Ministerului Doamnei Udrea!)

Si totusi, atunci cand Lucian a simtit nevoia, imediat dupa meci, in ring, sa multumeasca personal Principalului Sponsor, adica Doamnei Ministru – intreaga Sala a trecut brusc, de la ovatii la huiduieli! Ma intreb, cum a fost posibil ca galeria oarecum toleranta pana atunci – ( observ in treacat ca reprezentantul Executivului NU a fost huiduit la sosirea sa!), sa aibe o asemenea reactie, ranind fara menajamente si fara compromis inima marelui boxeur, intr-atat, incat acesta a simtit nevoia sa ne dadaceasca: “Ar trebui sa multumiti si voi … fara implicarea Doamnei Ministru aceasta Gala nu ar fi avut loc!”

Daca privim dinspre jumatatea plina a lunii, are dreptate Lucian: sa-i multumim ministaresei pentru ca ar fi putut spune “Nu!”. Dinspre jumatatea ei intunecata insa, pentru ca noi traim in Romania si aflam despre vrute si nevrute ale politichiei de care ne-am saturat pana peste cap, revolta publicului a fost fireasca. Suntem gata sa nu ne intereseze sumele vehiculate, comisioanele intermediarilor, sforile care s-au tras si telefoanele care s-au dat… insa nu ne obliga sa multumim, draga Lucian, celor care au folosit banii nostri cei de la BUGET in scop electoral!

Luna pe jumatate plina si jumatate goala imi pare ca lumineaza partial si peste alte adevaruri, punand in evidenta colturi intunecate ale unor semne de intrebare la care ne putem gandi impreuna. Iata cateva:

  1. Privesc un banner cu cele trei mari glorii aflate sub contract cu Ministerul Turismului, unde observ ca numai unul din cele doua nume e trecut mare, alaturi de imaginea selectata pentru fiecare – langa Gheorghe mic e un HAGI mare, langa NADIA mare e un Comaneci mic si langa un Ilie mic e un NASTASE mare. Astfel, citesti firesc: HAGI, NADIA si NASTASE! E corect, imi spun: marii Campioni nu au nevoie decat de UN SINGUR NUME: cum de nu am observat asta mai devreme?!

Totusi, nu aveam nevoie sa ni se reaminteasca printr-o galerie falsa, zdranganita in boxe supradimensionate, ca pe Lucian al nostru il cheama “ BU-TE “ !!! Nu stiu cine si de ce a avut ideea proasta sa bage prin statia de amplificare o galerie inregistrata, care sa scandeze numele Campionului Roman, cata vreme eram si noi pe acolo … – dar reactia Salii a fost una inteligenta: s-a scandat, firesc si corect romaneste LU-CI-AN! LU-CI-AN!!! Din pacate, regula pe care tocmai credeam ca am descoperit-o, nu s-a respectat pana la capat in main eventul galei de ieri… :-(!

  1. Alegerea meciurilor pentru o Gala de Box Profesionist cere multa stiinta: e vorba de regie de spectacol, evenimentul principal trebuie pregatit, drumul spre el trebuie pavat, incalzirea treptata a publicului e obligatorie. Si plictisul are rostul lui, poti scapa in consecinta un meci teribil de plictisitor, cum a fost acela intre canadianul Cote si mexicanul Navarette … Dar, ce te faci atunci cand un meci care pregateste main eventul il depaseste pe acesta? Dupa opinia mea, premiul de frumusete al serii de ieri il merita detasat cel in care Viorel SIMION s-a batut cu Jun TALAPE pentru titlul international WBC al categoriei Featherweight (pana)… Felul in care a luptat Simion, mi-a amintit de mitralierele Mosului Doroftei! Entuziasmant!
  1. Prin felul in care a fost prezentat Michael BUFFER, am inteles de ce acest prezentator este o Institutie, am inteles ce face si pentru ce este platit, am asteptat sa-i aud vocea si mai ales celebrul “Let’s get ready to rrrruuummmbbbllleeeee!”. Daca in ce il priveste pe Buffer, inteleg lucrurile – nu inteleg de ce a fost pomenit ca producator principal al Galei … Rudel Obreja?!? Au fost probabil restrictii pentru Federatia Romana de Box – si a luat Obreja asupra lui ca persoana fizica efortul si meritele?!
  1. Ca boxeur profesionist trebuie sa ai grija de palmaresul tau inainte de toate. E important sa iti alegi cu grija adversarii, sa cresti treptat si constant, sa urci frumos in ierarhii. Dupa Gala pentru Romania de ieri seara, ne intrebam insa alaturi de Mosu Doroftei care a vazut multe si stie multe – daca nu cumva meritam (si noi, dar mai ales Lucian), un adversar mai puternic, mai bine pregatit decat s-a dovedit in cele din urma a fi acest francez – Jean-Paul Mendy … Nu de alta, dar exista, pe langa IBF – centurile WBC si WBA.  Si nume grele, care ne dau fiori pentru Lucian al nostru, aflat la jumatatea drumului si nicidecum in culmea carierei: Andre Ward, Carl Froch, Glen Johnson, Arthur Abraham, Allen Green, Mikkel Kessler, Andre Direll, Jermain Taylor sunt cei pe care Lucian va trebui sa-i intalneasca, de acum inainte …