Graffiti-ul pleaca etimologic de la γραφειν (graphein) – “a scrie” (in greaca veche), trece prin “graffiare” – “a zgaria” (in italiana) si ajunge in engleza … la rang de arta pe pereti.

A face peretii unei case sa vorbeasca, sa prinda viata, pe exterior: uite ceva la care nu ne-am gandit ca s-ar putea gandi cineva! In fond, si de-asta s-a inventat internetul, nu? 🙂

Grafitti on The Wall

 

 

 


Daca Biblia este cea mai citita carte a tuturor timpurilor, atunci tradarea lui Iuda Iscariotul ar trebui sa fie cel mai cunoscut act de tradare consemnat si retinut de istorie.

In ultima vreme, in politica romaneasca, tradarile s-au inmultit intr-atat incat au devenit ceva obisnuit, la ordinea zilei. Schimbarea barcilor se face firesc, fara regrete sau remuscari. Dimpotriva, tradarea a devenit ea insasi sistem recompensat cu recunoastere!

Bunaoara, avem in Parlament un “partid” in toata regula, nascut in timpul actualei legislaturi prin fenomenul “migratiei politice”. Oamenii, putini cati vor fi fost la vot, nu s-au gandit atunci ca vor vota un satelit, dar intentia lor a fost deturnata, fara remuscari sau teama de consecinte – de un act de tradare colectiva.

Recent, un pilon al liberalismului, baiat stilat si cu staif, diplomat de cariera, a primit cu dezarmanta usuratate trecerea in tabara adversarului … si ma intreb daca nu cumva gestul i-a fost usurat de coalitia impotriva firii pe care partidul sau liberal a facut-o nu demult, cu alti tradatori patentati, umanistii asa-zisi (sic!) conservatori?!

Chestiunea pe care suntem curiosi sa o aflam: care e directia (sensul) ideii tradarii – porneste ea dinspre tradator spre tinta pe care si-a propus-o din dorinta omeneasca de marire sau imbogatire … sau dimpotriva, este un cantec pe care-l canta sirenele in cautare de sange proaspat si majoritar?

 


– Draga Parinte, odata cu inaintarea in varsta, cu trecerea anilor … incepem sa ne conducem unii pe ceilalti catre groapa, intorcandu-ne in pamantul din care am fost creati. Trecem in salonul de asteptare al Judecatii de Apoi si suntem ajutati de rugaciunile si pomenirile fratilor nostri in a caror amintire mai ramanem o vreme …

– Sa nu o luam chiar asa! Mai mergem bucurosi si la nunti, si la botezuri … :-)!

Viata e rotunda, are de toate pentru toti. De-asta e frumoasa – si pentru ca ne surprinde mereu, oricat ne-am stradui sa-i aflam secretele! Viata inseamna un nou inceput …

Botez

 


Iata un nou subiect de film … istoricii pot si trebuie sa fie detectivi, copoi, pe urmele a ceea ce nu trebuie lasat sa dispara pur si simplu! Multumirile noastre, Domnului Profesor Cristian Scarlat!

cryskar's avatarMONUMENTUM

Dupa aproape un an si jumatate de la ”nasterea” acestui blog, odata cu Anul Nou 2012 a venit si vestea aparitiei, in curand, a unui nou episod al seriei Monumentum, initiata de Asociatia Stindard. Cu bucurie, dar si cu speranta ca Fecioreasca de la Rupea va starni interesul pentru o ”bijuterie” a traditiilor noastre populare pe cale de disparitie, vom incerca, asa cum ne-am propus de la bun inceput, sa aducem in arena virtuala si alte bucati/piese din edificiul numit indeobste patrimoniu national sau identitate nationala.  Daca am considerat monument o Scoala (din Scheii Brasovului) sau un Dans (din zona Rupea), nu inseamna ca evidente cazuri de nepasare, de crasa ignoranta a cetateanului roman (persoana fizica sau nu …) fata de starea jalnica a unor monumente de for public, comemorative in primul rand, ne-au ramas indiferente.

Stim atat de putin despre atatea lucruri care au marcat locul…

View original post 221 more words


El e pregatit sa straluceasca, ea pare sa-i ia si sa-i dea putere – in acelasi timp. Nici nu stii cum e corect: soare cu sau fara dinti? Cui i-ar mai fi teama de muscaturi, pe final de Februarie – cand zapada se crede nemuritoare? Si cum sa te crezi nemuritor cand totul in jur se transforma, zi dupa noapte, dupa zi ..

Pe de-asupra iernii si a parcului, soarele apune totusi, ca in tema de mai jos. Natura artificial creata in mijlocul orasului pentru a indulci dorul nostru de padure se combina firesc de … urban cu stalpi fotovoltaici si umbre de cladiri in fundal …

Intr-un oras ca al nostru, putem spune ca avem de toate: inclusiv stalpi care absorb pe final de iarna, cu nesat, razele unui soare obosit, plecat cu gandul la odihna … :-)!

Iarna in Parcul Izvor

Ce e Apusul? Iarna Soarelui!