Traseul unui suflet închinat lui Dumnezeu, Bisericii Române Unită cu Roma, greco-catolică și Familiei. Din Coroiu, spre Blaj: prin Șoimuș, Ighiș, Calvaser și … Lunca.

harta

Născut în comuna Coroiu la 10 Aprilie 1897, Părintele Petru Pădurean a făcut primele clase la Școlile din Coroiu si Șoimuș, apoi Părinții săi – Ilie (plugar) și Maria (casnică), l-au înscris la Școala de aplicații din Blaj (1906-1907).

liceul

Liceul greco-catolic ”Sf Vasile cel Mare” l-a urmat la Blaj, între anii 1907 – 1915 (documentul de absolvire Nr 13/1914/1915 din 27 Iunie 1915).

Își continuă studiile la Facultatea de Teologie din Blaj, intre 1915 – 1919 (diploma nr 80 din 2 Iulie 1919).

În 12 Iulie 1920, la Blaj – se căsătorește cu absolventa Școlii civile de fete, Livia Valeria (născută Voicu, în 10 Noiembrie 1896, în comuna Nocrich din părinții Nichie și Sofia).

Este hirotonit diacon în data de 5 August a anului 1920 de către Arhiepiscopul Dr. Vasile Suciu iar în data de 8 August 1920 primește de la acesta sfânta taină a preoției, în Catedrala Mitropolitană greco-catolică ”Sfânta Treime” din Blaj.

Catedrala

Este numit administrator parohial în 1920 în comuna Ighișul Nou (unde va păstori intre 1920 si 1935).

În comuna Ighișul Nou se nasc cei patru copii ai Familiei Preotului Pădurean: Petronela Livia (11 Iulie 1921), Maria-Alexandrina (7 Ianuarie 1923), Titus Petru (6 Aprilie 1924) și Viorica Lucia (in 27 Ianuarie 1930).

preotul si preoteasa

Din 2 martie 1935 până în 5 August 1954, este Parohul greco-catolic al comunei Calvaser – prin numirea dată de Arhiepiscopia greco-catolică a Blajului, nr 635/1935.

Apoi, prin decizia Ministerului Cultelor cu numărul 5199/1954 – dată în 1 Iunie este forțat să se mute Paroh în comuna Lunca (aici ajunge în 5 August 1954 și va sluji în același rit greco-catolic până la trecerea sa la Domnul, în 1963).

Șematismul Clerului din anul 1932 ne arată situația credincioșilor greco-catolici, (și) din comuna  Calvaser, la acea dată. Parohia aparținea protopopiatului de Sibiu, avea două biserici greco-catolice – una mai veche, din 1797 cu hramul ”Sfintilor Arhangheli” si cea nouă, 1813, cu hramul ”Bunei-Vestiri”. Ambele biserici erau din lemn, iar Părintele Petru – împreună cu familia și credincioșii săi – a considerat că ridicarea unei biserici noi, de piatră, este necesară.

1932

calvaser 1932

In 2 Martie a anului 1935, Părintele greco-catolic Petru Pădurean și Familia sa ajung în comuna Calvaser, unde sunt întâmpinați cu entuziasm de întreaga suflare. Între turmă și păstor vor fi construite – în cei 19 ani de pastorație neîntreruptă – relații deosebit de strânse, a căror amintire dăinuiește și astăzi.

sosirea 2

sosirea1

coperta

Calvaser

În Șematismul Clerului Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș, pentru anul 1937 – îl găsim înscris pe Părintele Petru Pădurean ca Paroh în Calvaser – unde Biserica greco-catolică număra deja 1.440 de suflete. Gara și Oficiul Poștal țineau încă de atunci de Șeica Mare, iar Părintele Petru Pădurean avea responsabilități pastorale și în Boarta (comună învecinată, pe Târnava Mare). 

Părintele greco-catolic Petru Pădurean și Preoteasa Livia Valeria au avut, la propriu, două Familii – atât cei patru copii ai lor cât și comunitatea de credincioși ai satului Calvaser, pentru care au realizat o frumoasă operă educativă: mai întâi, prin propriul exemplu de cumpătare și muncă neobosită, de încredere nezdruncinată în lucrarea Spiritului Sfânt cât și prin curajul asumării unor obiective sociale – cum a fost, de exemplu, realizarea cadastrului comunei: un efort care i-a împăcat pe vecini unul cu celălalt, nelăsându-i să se certe pe ceea ce fusese măsurat și înregistrat (încă din 1939!).

avocati

În fotografia de-asupra, Părintele Petru Pădurean, împreună cu Avocatul I. Stănilă (copil al locului), în Ianuarie 1939, pe o uliță din Calvaser. Numele localității vine din limba germană – Kalt(es) Wasser (”apă rece”).

Biserica greco-catolică din Calvaser – având hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost ridicată și închinată lui Dumnezeu de Părintele Pădurean, împreună cu iubiții săi fii sufletești, credincioșii greco-catolici ai comunei, între anii 1935 si 1942.

Cele două turnuri amintesc celor de astăzi – în limbajul direct al arhitecturii, de Catedrala Mitropolitană a Blajului.

biserica

La 5 decenii distanță, odată cu eliberarea din regimul comunist totalitar-ateu,  moștenitorii familiilor greco-catolice din Calvaser, amintindu-și de perioada păstoririi Părintelui Petru Pădurean și bucurându-se de rugăciunile acestuia, au decis ridicarea unei Cruci comemorative în curtea Bisericii – pentru ca generațiile ce vor urma să-i păstreze o pie memorie.

De recunoștința și aprecierea înalților ierarhi ai clerului greco-catolic, Părintele Petru a avut parte încă în timpul vieții sale, atunci când i s-a oferit distincția de protopop-onorar:

protopop

Suntem în Anul vizitei pastorale a Papei Francisc în România (31 mai – 3 iunie) și adunând aceste amintiri la inițiativa fraților noștri din Calvaser, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să trăim la Blaj – împreună cu întreg neamul românesc – bucuria beatificării martirilor-arhierei Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.

Credem că e un prilej de reflecție la însemnătatea Bisericii Unite cu Roma, greco-catolică, pentru neamul românesc.

Și vom încerca să înțelegem – poate chiar împreună cu credincioșii din comuna Calvaser (azi contopită cu Șeica Mare), cum lucrează Bunul Dumnezeu în viețile noastre, prin rugăciunile Preoților săi.   

(București, 11 Februarie 2019)


Ne bucurăm că avem deja primele ecouri din partea cititorilor noștri, după nici două zile de la începerea publicării Libelului Preotului Valerian Theodor Bourza, paroh in Șaroș la 1869.

Mai precis, ne-a fost adus la cunoștință faptul că numele acestui preot apare pomenit în Șematismul publicat la Blaj în anul 1900. Dar ce este acela un șematism, ne-am intrebat?

Ei bine, în Biserica catolică, șematismul este un manual – sau o culegere – care contine esentialul (”schema”) functionarii Bisericii însăși: gasesti in aceasta carte, in dreptul fiecarei localitati, o scurta descriere – câti credinciosi, ce confesiuni, cate scoli, cate biserici, cand au fost construite, de catre cine …

Va recomand, celor ce aveti pasiunea (sau rigoarea) folosirii izvoarelor istorice, sa consultati blogul Dlui Remus Mircea Birtz – dedicat Bisericii Tăcerii. Veti gasi acolo mai multe șematisme si veti intelege importanta recensamintelor si a ordinii care se putea tine, a transparentei care la urma-urmei nu e decat oglinda adevarului istoric sau radiografia unui timp dat, chipul putintei (sau civilizatiei?) noastre.

pagina-de-garda-a-sematismului-1900

Tot astăzi, trecând de primele două pagini introductive, începem transcrierea materialului propriu-zis. O vom face pagină cu pagină … iar povestea (uneori lungă) – o vom lungi la rândul nostru în paranteze, zăbovind asupra unui cuvînt cu parfum.

Dar nu vom pierde timpul, ci vom căuta să căpătăm cunoștințe noi.  Pentru frumusețe, iată mai jos cât respect pentru titlu, exprimat in constructia literelor de tipar … (din nou, suntem surprinsi de spiritul prevazator al Parinteului Bourza – care se ajuta de linii fine, pe care le traseaza cu creionul … Ordinea și spiritul prevederii – fac casă bună, împreună! )

titlu

(:1:)

Parochia

S I A R O S I U L U I    G: C:

Inceputul parochiei 1701

Inceputul parochiei graeco-catholice a Șaroșului e cutâmpureanu cu S. Unire cusocia (poate ”asociată” n.n.) în Eparchia Mediașiului.  Și are numai pe parochia Curciului; tot atunci să asignasă* si ceva portiune canonica** si Curte parochială, cătățimea (cuvânt azi uitat, format din ”cât” + ”mulțimea” = ”câtimea”, n.n.)  însă și calitatea porțiunei canonice nu se poate ști, deoarece Agitațiunile în contra S. Uniri, venite de prin Romania***, țesute de către greci și sârbi în contră-i, curând au izbutit a reîntoarce pe români iarăși la religiunea greacă.

Astfel întâmplându-se și în Șaroș, biserica română ce era ridicată peste pârâu, în grădina ce acum e proprietatea lui Andrei Rusu in vecinătate cu hudița ce iese din pârâu în sus,  prin Inspectorele cercuale de-atunci Heidendorf, s-a redat parochului neunitu, rămânând preutul unit cu ziganii ce au rămas statornici în unire fără de biserică, – ba s-a da cu socoteală, că și portiunea canonică s-a reluat de către Officiulu communale rămânănd numai locul din dosul casei in masura de trei cubule de semenatura.

Preutulu celu dein anteiu dein parochia … ? (: de altulu nu amu avutu?)

Despre preutulu acesta desi am cercatu cu de-amanuntul din oameni batrani, totusi nu am putut afla pe nimeni să-mi spună ceva de dânsul. – Scripte, Cărți, veșminte ori câtu de puține în semnătură încă nu s-au aflatu, din întâmplare însă cercându in nesce (în niște) …

___________________________________________________

*(cf. DEX, a asigna = 1. a repartiza cuiva ceva ce i se cuvine sau de care trebuie să aibă grijă si 2. Juridic – A afecta un fond pentru plata unei datorii, unei rente). E important să înțelegem cine a făcut aceste ”daruri”: habsburgii? Care era planul – scoaterea preotilor români din starea lor de sărăcie? …

**porțiunea canonică era bucata de pământ dată în folosința Bisericii (de exemplu, pentru administrarea cimitirului – ”quarta funeralis”)

***deși autorul scrie textul acesta la 1869 – deci la inceput de perioada a dualismului austro-ungar, el se referă la evenimente petrecute in secolul XVIII-lea. Deși Unirea cu Roma de la 1698/1701 s-a făcut pe de-a-ntregul, iată că la mijlocul secolului al XVIII-lea, o parte importantă a Românilor din Transilvania reveniseră la ”neunire”. De aceea, vom întâlni în text termenii uniți (greco-catolici) și neuniți (greco-ortodocsi) – pentru a arăta deosebirile confesionale între Români  …