… va fi cunoscut “on the move”, de data aceasta!

Faptul ca vom fi anuntati, din ora in ora, despre numarul celor care au votat deja – face ca numararea voturilor sa treaca pe locul doi: de data asta nu mai conteaza ce votam, conteaza cati votam.

Poate ne vom desparti azi de Basescu, poate ca nu.

Privind in urma, la toate certurile starnite in anii pe care i-a avut la dispozitie, trebuie sa recunoastem ca un mare castig pentru noi toti au fost dezbaterile pe seama Constitutiei. O carticica suficient de mica pentru a intra in buzunarul de la piept, o carte-la-purtator, pe care in aceasta perioada au citat-o de atatea ori, incat azi stim mai multe despre lucruri care intr-o lume “linistita” nu ne-ar fi interesat niciodata: demitere, suspendare (impeachment), referendum, majoritate toxica, solutii morale si imorale, turism electoral, inchirierea buletinului, mita electorala … iata concepte si notiuni pe marginea carora s-au petrecut ore, zile (si nopti!) in studiourile de talk-show!

Rezultatul referendumului de astazi nu va fi despre demiterea presedintelui, ci despre gradul de civism pe care poporul roman il are azi, in anul 2012. Sau, despre cati vom fi cei care inteleg mecanismul democratiei: pui puterea la mijloc, si te bati pentru ea – prin vot corect si liber exprimat!

Pentru ca astazi e vorba de exercitarea dreptului la vot – deci e vorba despre esenta democratiei! -, ne intrebam ce curaj (sau smiteala?) au avut vechii greci, sa lase conducerea polis-ului pe mana celor multi … Nici ei n-au facut-o oricum, ci umbland mai intai la constiinta lor: mai intai, invatati sa fiti cetateni – abia apoi, va castigati dreptul de a ridica mana, si fiti cu bagare de seama: votand, veti renunta la puterea personala, va veti obliga sa ascultati de puterea institutiilor! 

Unde a gresit, Basescu – in fata Democratiei?

Raspunsul e simplu, in doua puncte. Primo, nu a respectat ascultarea fata de Institutii – cand s-a trezit cu o majoritate potrivnica in Parlament, desi exprima votul celor multi, a schimbat-o dupa cum i-au dictat interesele. Secundo, a indemnat oamenii sa nu mearga la vot.

De aceea: hai, popor roman, sa te vedem la treaba!

 


English: Ion Iliescu at the Romanian Televisio...

English: Ion Iliescu at the Romanian Television during the Romanian Revolution of 1989 (Photo credit: Wikipedia)

Presedintele a fost suspendat de Parlament, pentru a doua oara in cariera.

Probabil de data aceasta, poporul va vota demiterea sa. Asa ar fi normal sa se intample. Exista insa posibilitatea ca poporul sa aibe o memorie scurta, sa fie labil emotional – asa cum spuneam azi la telefon, unui prieten:

– Mai tii minte, cu cata placere l-am ascultat vorbind, in primele zile ale Revolutiei, pe Iliescu? Fata de Ceausescu, era un discurs proaspat, nou!

– Da! Imi confirma prietenul meu – si pe Petre Roman, care vorbea franceza si engleza si spaniola …

Un vis se poate transforma deci in cosmar sau mai rau, te vezi trezit la realitate chiar daca ai alege sa mai lancezesti un pic in pat …

Revenind la felul in care Basescu si-a pierdut aura de lider al natiunii, cred ca sunt doua la numar greselile majore pe care le-a facut.

Prima: a inventat majoritatea toxica parlamentara. Poporul a votat una, iar el a recompus prin abilitate si tehnici specifice marilor negociatori, o alta majoritate parlamentara. Senzatia a fost amara si atunci cand s-a apelat la “solutia imorala” si atunci cand s-a creat din nimic un partid care sa justifice “tradarea patriotica” …

A doua: asmutind procurorii asupra politicienilor din Parlament, a tintit (aparent) de-a valma – unul din gloante nimerind cum nu se poate mai prost … “Dosarul Borbely” a fost un glont pe care capitanul nostru si l-a tras de unul singur, in picior. Fara UDMR, adio majoritate. Iar fara majoritate, adio Presedintie.

Dincolo de aceste greseli, observam cu admiratie retinuta formidabila organizare a Departamentului de PR extern: atat in cazul plagiatului lui Ponta cat si a recentei suspendari, lucrurile au functionat cu o mare precizie si anvergura. Din pacate, impotriva intereselor noastre nationale – sub acoperirea fireasca a faptului ca si media internationala este la fel de lihnita dupa senzational …