Fotbal



Celebrul antrenor al Italiei a plecat şi el… lăsând fotbalul mondial mai sărac!

Naranjito- portocala veselă

Campionatul Mondial din 1982 în Spania  a fost câştigat de forţa unui grup pe care a ştiut să-l coordoneze şi mobilizeze la momentul potrivit – Cabrini, Zoff, Conti, Collovati, Scirea, Gentile, Bergomi, Oriali, Tardelli, Graziani, Rossi, Altobelli, Antognoni.

Curajul de a-l promova pe Rossi în primul 11 şi consecvenţa de a-l ţine acolo, după ce în preliminarii Italia nu strălucise – făcuse doar egaluri şi s-a calificat datorită golaverajului… sunt o lecţie nu numai pentru antrenori!

A doua fază a grupelor de calificare – a însemnat acel meci senzaţional 3-2 cu Brazilia… iar finala o mai ţin minte şi acum: o lecţie de contraatac dată Germaniei lui Breitner!

Fotbalul se gândeşte şi se dirijează de pe margine


Albanezii au fost de vină că “s-au băgat cu fundul în poartă”.

La fel, nevoia de afirmare a rezervei bieloruse care a înscris pentru 1-0 la Paris, explică înfrângerea echipei din Hexagon…

Singur rezultat firesc al primei runde: categorica victorie a bosniecilor în Luxemburg, cu 3-0.

Comentarii?


http://gsptv.gsp.ro/viewVideo1.php?video_id=39275&autoplay=1

După meciul de la Bucureşti din 16 octombrie 1985 cu Irlanda de Nord, când am pierdut calificarea la CM ’86 – la mustaţă, pe mâna noastră, cu o echipă de vis: Lung, Negrilă, Iovan, Iorgulescu, Ungureanu, Mateuţ, Rednic, Boloni, Klein, Coras şi Hagi … având antrenor pe Mircea Lucescu – am înţeles că nu te poţi pune cu rotunjimea balonului de fotbal!

Dacă nu vrea să intre în poartă, nu intră…

Mai apoi, pierzând la 11 metri intrarea în careul de aşi în meciul cu Suedia – am înţeles că numai prin muncă poţi învinge teama de succes. Cine ştie, dacă am fi avut o sesiune de antrenament cu tema “executarea loviturilor de pedeapsă” am fi apucat să trăim visul semifinalei cu Brazilia?!

În fine, golul egalizator al Danemarcei din minutul 95 … ne doare încă de parcă ar fost ieri 😦 !

Faţă de învăţăturile de mai sus, cum să interpretez altfel decât triste minciunile debitate de patronul Stelei?! Nepăsarea faţă de legile fotbalului nu poate duce la nimica bun – păcat, pentru istoria clubului roş-albastru.

PS. … sau o fi poate o explicaţie a echilibrului fragil în care viforul limbariţei lui Mititelu a aruncat Craiova?!


… şi-a luat “la revedere” de la fanii madrileni – după 16 ani de joc şi joacă!

Cum ajung unii fotbalişti să se identifice cu istoria clubului în care au jucat? Prin continuitate, seriozitate, sacrificiu … dar nu mai puţin, rezultate: căci nu poţi fi iubit dincolo de timp, dacă nu aduci puncte sau goluri! (Privilegiul atacanţilor, veţi spune :-)!)

PS! BOMBĂ de ultimă oră. Abia uscate lacrimile pe obrazul lui Raul – şi acesta îşi pune semnătura pe un contract la Gelsenkirchen, cu Schalke 04!!! Asta înseamnă că noul antrenor al Realului – Mourinho a spus NU AM NEVOIE DE RAUL…

Raul Gozalez


Că în aer pluteşte o stare de agresivitate generală – e de necontestat.

Criza mondială pune serios la lucru autorităţile din lumea largă, toţi sunt în alertă: acolo unde nu a ajuns (încă) valul problemelor financiare, loveşte mama natură sau, mai rău – terorismul sub cele mai dure forme ale sale!

Cupa Mondială ar fi trebuit să aibe ecouri în sufletele noastre:

  • să medităm asupra sunetului de vuvuzea şi cum ne va lipsi acesta de-acum încolo;
  • asupra şcolii de fotbal, supercompetiţiilor (dar şi a talentelor) europene;
  • asupra efectului distrugător al mediei laudative la care sunt supuşi jucătorii sud-americani;
  • asupra rodniciei seminţelor aruncate de organizarea unui Campionat Mondial în Asia sau America de Nord;
  • asupra realelor sau utopicelor noastre dorinţe de a retrăi, măcar la bătrâneţe – visul nopţilor de vară ale anului 1994 …

Toate acestea şi încă pe-atâtea ni s-au refuzat prin atentatele ugandeze, când 74 de oameni au trebuit să plece dintre noi, fără a afla câştigătorul competiţiei pe care, cu pasiune şi răbdare au urmărit-o 31 de zile…

Tristă stare a lucrurilor, în care forţele răului se opun micilor bucurii ale suporterilor … de pretutindeni!

« Previous PageNext Page »