In asteptarea Galei Premiilor Gopo de anul acesta, suntem in cautarea adevarului absolut – in privinta Galei Perfecte. E normal sa citim despre Oscar, acum, cand ecourile au ajuns pana la noi …

Va supun atentiei un numar care ofenseaza in mod “funny” actritele-femei, care in rolurile jucate au trebuit (adica au fost de acord) sa-si arate sanii …

Ce mi se pare interesant de retinut, este REGIA SPECTACOLULUI si in special coordonarea regiei de platou – in sensul in care, operatorii erau dinainte pregatiti sa preia reactiile diferitelor actrite “nominalizate la indecenta”! Primisera si citisera textul inainte de inceperea spectacolului!

Americanii stiu sa pregateasca un eveniment. Si sunt (ras)platiti pentru asta …


“A fi pe faza”, “a-ti pica fisa”, “a te prinde repede” … sunt expresii prin care definim laudativ starea de veghe a contemporanilor nostri, atunci cand ei surprind realitatile pe care noi avem tendinta de a le scapa din vedere.

Sunt laudabile eforturile colegilor din publicitate, care speculeaza rapid (chiar “reactiv”, as spune!) anumite teme de mare actualitate, gasind conexiuni ale celor mai mediatizate subiecte cu Marcile pe care le deservesc. De ce e la moda un discurs publicitar care se leaga direct de agenda publica, folosind “tehnica reflexului” asupra subiectului de interes general? Pentru ca suntem astazi mai mult ca oricand conectati la realitate, prin “media cea noua”, cea care ne solicita si ne provoaca activismul. Pentru ca si azi, ca intotdeauna, ne place sa glumim pe seama lucrurilor grave …

Putem intelege impresia ca Marcile se simt … “obligate” sa-si spuna punctul de vedere in legatura cu un cutare lucru de impact care s-a intamplat recent, pe cand, in realitate, avem certitudinea ca ele urmaresc sa profite de acel subiect pentru a-si spori capitalul de simpatie. Si asta se intampla de cele mai multe ori, pe merit.

… pe meritul acelora care vad conexiuni care noua ne scapa!

Cow & Horses by Mini Cooper

Mini Cooper – mai musculos de cand e-n toi scandalul vacii cu ADN de cal …


Care sa fie legatura intre locuri si legi?

Exista o “lege a pamantului”, acea “lege nescrisa”, veche, mostenita din mosi-stramosi …

Fiecare pamant tine la legea sa, de parca legea l-ar tine laolalta.

In afara legii proprii, fiecare pamant se considera “deschis” si fragil in fata cotropitorilor. Pentru ca alogenul (sau veneticul) nu vine fara de lege pe pamantul autohtonului, dar e preferabil ca el sa “ramana in legea lui”, sa o tina “la purtator” – pentru ca altfel, nu-i asa, unde-am ajunge? In Turnul Babel, fireste (faza post cataclism)!

Pamantul nu se amesteca, dealul nu coboara la campie si nici muntele nu devine peste noapte litoral. Dar culturile traditionale simt pericolul amalgamului atunci cand obiceiurile lasa loc discutiilor sau nuantelor … Un obicei nu se discuta, ci se respecta intocmai, de cele mai multe ori in mimetism caraghios – mai ales atunci cand intelesul initial (sensul) s-a pierdut.

Ce invatamant sa tragem din cererea Primarului orasului Miercurea Ciuc, ca toti romanii din orasul sau sa vorbeasca, ca pe vremuri, limba maghiara? Ca omul e un patriot maghiar? Ca omul e ramas in urma vremurilor? Ca dimpotriva, e un instigator? Mai degraba, l-as defini ca un tip legat profund de locul in care s-a nascut – si de aceea, ii acord aproape fara rezerve dreptul de a-si iubi si apara legea locului – aia care se aplica, chiar daca nu e trecuta in Constitutie.

Insa il rog sa o faca mai intelept, pentru a nu inflama sensibilitatile noastre romanesti din Ardeal! Indraznesc chiar sa-i sugerez un exemplu dintr-o alta parte a lumii, in care o societate traditionalista (fundamentalism islamic) plaseaza legea locului intre alte legi de bun simt: in felul acesta impactul se atenueaza, iar muzica devine oarecum dansabila …

Prin amabilitatea corespondentilor nostri din insoritul Dubai, trimit Primarului din Miercurea Ciuc – pe langa salutari -, un afis cu REGULILE DE COMPORTARE IN MALL-UL DIN DUBAI… Vedeti ceva jignitor in cele de mai jos?

Regulile Mall-ului din DUBAI sunt dure ... dar cum pot fi altfel LEGILE LOCULUI, in societatile traditionaliste?

Regulile Mall-ului din DUBAI sunt dure … dar cum pot fi altfel LEGILE LOCULUI, in societatile traditionaliste?


Pentru ca am stabilit in sinea mea ca duetul dintre Don Giovanni si Zerlina este un moment definitoriu pentru muzica, va propun sa parcurgem diferitele interpretari, pe care le-am gasit pe net.

Propunerea 1 – “COLD” – sunt frumosi dar nu joaca scena (Anna Netrebko si Bo Skovhus)

Propunerea 2 – “WARM” – sunt deosebiti … si exploreaza drumul cel bun al interpretarii (Cecilia Bartoli si Thomas Hampson)

Propunerea 3 – “HOT” – sunt actori desavarsiti … scena e din spectacol – saracul Mazetto! (Hong Hei-Kyung si Bryn Terfel Jones)

Propunerea 4 – “PERFECTION” – Renee Fleming si Dmitri Hvorostovsky… fara cuvinte! Superb …

 


Te trezesti cu ideile tale in cap si ajungi sa scrii despre altii :-), o recunoastere a interesului sau simpla dorinta de participare la noua viata sociala care se dezvolta pe internet?

Ce era in mintea mea? Vroiam sa scriu ca fractiile unu pe doi si cinci pe zece sunt egale. Adica o jumatate este aceeasi, indiferent cum o rostesti: cincizeci la suta dar nu a cincizecea parte dintr-un intreg. Jumatatea are nevoie de suta pentru a se exprima – in capul meu, cel putin. Unul sau suta, se impart bine la jumatate – fie cu iataganul, fie in procente …

Si iarasi, inteleg ca trei supra trei este egal cu unu. Adica, daca am trei portocale si le impart la trei oameni, va rezulta fiecaruia portocala lui. La fel, daca impart doua la doi. La fel, cu una la unul singur. Omul si portocala … Dar cum se face ca un sfert de portocala, impartita la un sfert de om ne da tot … o portocala intreaga?! Incerc sa ma conving ca fiecare lucru poate fi intreg in felul lui, din punct de vedere matematic: si sfertul de portocala poate fi socotit intreg, daca il impart la masura care i se potriveste … perfect!

masuri muzicaleSi cum ma trezeam eu cu ideile acestea de weekend in cap, gata sa le impartasesc cu cei dispusi sa ma asculte, iata ca primesc mesaje muzicale generoase, cu Toni Iordache la tambal: motiv serios sa ma intreb asupra saisprezecimilor si treijdoizecimilor … desi, urmarind betele cum vibreaza in mana Maestrului, cred ca reusea sa imparta intregul si in saispatruzecimi!

 

Va propun sa ascultati mai intai, pentru a intra in atmosfera, pe Grigoras Dinicu – cu Hora Stacatto, apoi treceti la Toni Iordache, pentru a descoperi interpretarea celebrei piese, la tambal. Un instrument care ne-a adus celebritatea si pe care, alaturi de nai, ar trebui sa-l promovam cu mai multa consecventa …