Monthy Python … un fel de Divertis Grup al englezilor, producatorii unui serial de succes la BBC in anii ’70, care a continuat apoi in filme si chiar intr-un musical.

Recent am avut curiozitatea (si posibilitatea) de a merge la acest musical, intitulat SPAMELOT – o satira la adresa englezilor, scrisa de ei insisi, dar interpretata de trupa de actori ai teatrului BOBINO din Paris!

Un tanar rege – Arthur – isi strange cavalerii (sau mai degraba, ii culege de pe drumuri), ii innobileaza si apoi isi defineste un vis, un tel de neatins, plecand in cautarea Sfantului Graal … O serie nesfarsita de glume la adresa englezilor, gustata din plin de publicul francez, care a cerut tocmai de-aceea “prolongations”!

Redam o explicatie din Wikipedia – asupra denumirii de … “Spam este derivată dintr-o schiță umoristică a grupului britanic Monty Python, în care într-o cafenea, orice de pe meniu includea SPAM, un fel de parizer din carne de porc. În timp ce un client întreabă pe ospătar dacă are ceva care să nu conțină SPAM, acesta înșiră din nou meniul plin de SPAM. La final, un cor de vikingi se alătură cântând “SPAM, SPAM, minunatul SPAM, gloriosul SPAM”, acoperind toată conversația.

Spamelot, un Camelot vazut din alt unghi ... cel al grupului Monthy Python (inventatorii notunii de SPAM)

Spamelot, un Camelot vazut din alt unghi … cel al grupului Monthy Python (inventatorii notunii de SPAM)

Originile Spam-ului sunt englezesti, pana la urma:


Base e o companie telecom belgiana, care ofera servicii tip 4G clientilor nemultumiti de viteza de download.

Comunicarea si-au facut-o in mediul clasic (TV) dar adresabilitatea a fost clarissima: “Hei, nu v-ati saturat de asteptat?” Intr-un anumit fel, ai spune ca televiziunea isi sapa singura groapa promovand internetul. Dar nu: internetul e de fapt o alta cale – mai moderna si mai placuta – de a ajunge la content (la continut) …


In Franta are loc in zilele acestea un Show de Agricultura – adica o manifestare tip expozitie, in care oamenii se inghesuie sa plateasca bilete pentru a vedea vaci, gaini, iepuri de casa, caini, pisici, oi si capre … un fel de gradina zoologica a celor imblanziti – pentru a intelege cum ajung “materiile prime” pe rafturile super-marketurilor si de acolo, in farfuria proprie.

Incredibila aglomeratia si interesul familiilor cu copii!

Ocazie pentru vegetarieni sa-si duca razboiul mai departe:

Frumoasa pregatita pentru sacrificiu: un luptator pentru drepturile animalelor a luat atitudine!

Frumoasa pregatita pentru sacrificiu: un luptator pentru drepturile animalelor a luat atitudine!


Prestigioasa revista germana de cultura politica CICERO are de pus o intrebare in legatura cu dictatura internetului: nu cumva ne aflam pe drumul spre o noua forma de sclavagism, in care statele colaboreaza indeaproape cu multinationale precum Google, Apple sau Amazon pentru a ne intipari online o imagine virtuala – imagine care vorbeste despre obiceiurile noastre, despre felul nostru de a fi … si care apoi domina prin expunere celalalt fel al nostru, terestru si off-line – ale carui dovezi existentiale nu mai au acoperire.
Lipsiti de substanta urmelor, lasam pe seama online-ului amintirea pasilor nostri prin aceasta vale a plangerii, devenind obiecte de studiu si controlati pana la a doua virgula in legatura cu timpul si petrecerea noastra pe-aici.

Daca urmele mele nu mai sunt ale mele ci ale umbrei intiparite prin motoarele de cautare si site-uri pe unde-am calatorit virtual, cine sunt eu de fapt?

Hopa, hopa ... nici nu ne-am dat seama cand ne-am lasat incalecati!

Hopa, hopa … nici nu ne-am dat seama cand ne-am lasat incalecati!


Am sa incerc sa traduc, fie si numai aproximativ (sa ma scuze specialistii filologi), cateva idei din carticica lui Martin Heidegger “Was heisst Denken?” (un fel de “Ce reprezinta gandirea?”) … pentru ca mi se pare ca lucrurile au luat-o razna grav in zilele acestea, si poate-poate gandirea ne-ar salva de la dezastrul care se-ntrevede.

Ajungem in starea sau stadiul pe care-l numim “gandire”, atunci cand gandim noi insine. Pentru ca un asemenea experiment sa aibe oarecari sanse de succes, trebuie sa acceptam sa gandim noi insine, sa invatam gandirea.
De-ndata ce ne aplecam asupra invatarii acesteia (invatarea in scopul deprinderii gandirii, nn), am admis deja ca inca nu stapanim pe deplin gandirea (ca mai avem … de invatat!).

Si totusi, om se numeste acela care poate (deja) gandi – si pe buna dreptate. Caci el este “fiinta rationala”. Ratiunea (lat. ratio) se desfasoara, se exprima in procesul gandirii. Ca o fiinta rationala, omul trebuie sa gandeasca, numai sa vrea acest lucru. In schimb, omul ar vrea sa gandeasca, dar de fapt nu poate (sau nu stie cum, nn). In concluzie, omul vrea sa obtina cat mai multe prin vointa de a gandi, insa poate face prea putine in acest sens.

Omul poate gandi doar daca i se ofera posibilitatea sa o faca. Singura, posibilitatea nu ne garanteaza ca vom realiza gandirea. Caci putem realiza si obtine cu adevarat numai ceea ce ne place. Si ne place cu adevarat numai ACELA sau ACELEA ce sunt deja in fiinta noastra, ce ne apartin si caruia-i apartinem, ceea ce tine laolalta Fiinta noastra …