Antonio Guterres este in prezent Inaltul Comisar insarcinat cu Refugiatii – la ONU. El spunea intr-o declaratie recenta ca anul trecut, un val de aproximativ 219,000 oameni s-a abatut din Africa asupra Europei. Dintre acestia, aproximativ 3,500 au murit sau au fost dati disparuti pe drum …

Nimeni nu pleaca de bine de-acasa de la el. Nimeni nu pleaca in necunoscut cu sufletul impacat. Nimeni nu se lasa usor dezradacinat dintr-ale sale. Si totusi, aproape un sfert de milion de oameni au plecat din nordul Africii – pentru ca Malta si Italia par tangibile, pentru ca Marea Mediterana este strabatuta de corabii din timpuri imemoriale, pentru ca Europa de Vest este o alternativa pentru acest disperati ai sortii.

Cine poate interveni la ei acasa, sa opreasca valul acestei disperari, care e in stransa legatura cu evenimentele primaverii arabe de acum cativa ani?

Ce avem sa le spunem acestor frati ai nostri – noi, Esticii europeni in general, dar mai ales noi Romanii -, care am platit cu vreo trei milioane de suflete tranzitia grea si atractia fatala, in conditiile libertatii de a ne stramuta si a poftei neinfranate de a ne rezolva mai repede problemele subzistentei?

Cum sa le spunem alor nostri sa vina acasa, ca acum sunt altii, mai in nevoie decat am fost noi in urma cu 25 de ani?

Cum sa le cerem europenilor din Vest sa absoarba si sa inghita, cu liniste si calm, un nou val de imigratie … pentru ca e rolul crestinului sa deschida usa casei si sa dea de pomana – fie si numai un pahar cu apa?!

Jocul rabdarii si al nerabdarii pare ca se inteteste si nu mai e mult pana va da in clocot … pentru ca acum, in afara Estului asurzit de bombe, avem si-un Sud paralizat de neputinta!

naufragiati