Fotograf de ocazie




Ce s-a-ntâmplat la Salamina, a fost că perșii au fost băgați la strâmtorare de către greci – și bătuți.

Victimele calaminei sunt mai puțin celebre – dar ca unii ce ne recunoaștem înfrânți în acest război, vom încerca să schimbăm asta. Pentru că trebuie să învățăm și din înfrângeri – o știm de la Decebal, strămoșul nostru. Să facem deci din calamină un nume propriu, și să-l asociem în înțelegere cu mai faimosul colesterol (deh, plângem mai mult după oameni decât după fiare!) …

Pentru că o poză face cât o mie de cuvinte, și pentru că expresii de genul ”Mamă, n-am mai văzut așa ceva în toată viața mea de mecanic!” au însoțit întreg procesul de dezasamblare sistematică a motorului unui Volvo XC 70 (anul nașterii 2005), am să vă arăt imediat ceea ce a provocat acest strigăt de durere!

Dar până atunci, câteva întrebări:

1. când ni se vinde o mașină, nu ar trebui să primim (sau să cerem) instrucțiuni de folosire? nu cumva ni se pare că știm când de fapt, nu avem habar – de pildă, care sunt diferențele de condus, între o mașină pe benzină și una pe motorină? care ar trebui să fie turația optimă a motorului și de ce? în ce constă procesul de autocurățare, cum se declanșează și cum se oprește?

2. există mașini ”de oraș” și mașini care nu se pot adapta la mersul ”în coloană”? când ne alegem să cumpărăm o anumită mașină, nu ar trebui să ne întrebăm ce vom face cu ea, cât de des o vom folosi ”în afară”, care vor fi rutele pe care le vom parcurge cel mai des, câte stopuri avem, riscurile de ambuteiaj, etc. – pentru că ele ne vor determina stilul de șofat? se poate (auto)distruge o mașină puternică dacă mergi cu ea în oraș?

3. ce ar trebui să pățească un service care acceptă să efectueze lucrări de reparații fără a avea training din partea diferiților producători? respectăm secretele producătorilor și înțelegem până într-un punct monopolul asupra invenției care face diferența, dar odată trecută perioada de garanție … nu pot fi obligat să rămân în faza captivă a service-ului de brand!

4. oare nu ar trebui să avem două prețuri la mașinile noastre: primul, acela de vânzare, iar al doilea – o combinație, calculată între investiție & cheltuieli de întreținere & păstrarea valorii la prima vânzare? Cel de-al doilea clasament ar trebui să-l pondereze, să-l ajusteze pe primul, cel oficial și vizibil…

În vreme ce mă întreb toate acestea, și sunt tentat să merg mai departe – dacă școlile de condus nu ar trebui să ne prezinte alternative la înscriere: benzină sau motorină, ce vei alege? – pentru ca noi să învățăm parcursul după felul nostru de a fi … îmi aduc aminte că această stare de lucruri e totuși pe punctul de a se schimba! Am revelația bruscă a finalului unei ere, a desuetitudinii motoarelor acționate de carburanți clasici, derivați din hidrocarburi..

Sfârșitul lor e aproape și înfrângerea previzibilă – și asta, nu pentru că Dl Primar Oprescu va face ceva pentru a fluidiza traficul infernal din București (când parcurgi 11 kilometri in 2 ore, e o performanță negativă!) ci … pentru că VIITORUL ESTE AL MOTOARELOR ACȚIONATE ELECTRIC!

Mda … următoarea mașină va fi o Tesla – sau nu va fi deloc.

Calamina - moartea sigură a motoarelor pe motorină!

Calamina – moartea sigură a motoarelor pe motorină!


flori spectaculoase


Primăvara aduce cu sine – în zonele altfel temperate, o explozie de culoare. Însă cu adevărat se resimte aceast balamuc vesel abia în orașele chinuite de comunism și de câmpie. Bucureștiul e un bun exemplu de oraș care renaște odată cu apariția verdelui în copaci. Ai spune că bucureșteanului ”i s-a urcat verdele la cap”, sau în fine – că primăvara, până și bucureșteanul are șansa lui de a gândi verde: adică proaspăt, curat, optimist – ieșind un pic din gri-ul a-toate-dominant de peste iarnă. (În București, nu te bucuri de zăpadă, te gândești la zoaia pe care aceasta o generează a doua zi!)

Îndepărtatul Amsterdam pare să fie altfel. El se trezește primăvara cu nebunia lalelelor în cap. Luigi Ionescu, interpretul șlagărului de care ne-am legat în dimineața aceasta, a trăit la București – cu gândul la Amsterdam, am spune. Întrebarea e: știu fetele din Amsterdam cât au cântat bucureștenii de dorul lor? Al lalelelor, firește!

Pentru aceia dintre noi care locuim pe pământ și ne bucurăm de roadele lui, a planta o floare ar trebui să fie o mare bucurie… Cu permisiunea Misiunii Casa, vă semnalez un articol interesant despre îngrijirea lalelelor, pentru că ele … apar și dispar parcă prea repede, față de senzația de culoare – ce ne-am dori să ne-nsoțească pe tot parcursul anului! În ce mă privește, dacă l-aș fi citit la timp … nu aș fi plantat bulbii lângă gard, dar măcar … acuma știu! ( http://www.misiuneacasa.ro/plantarea-lalelelor-ghid-de-plantare-crestere-si-ingrijire-a-lalelelor-in-5-pasi/ )

lalele, cum se planteaza lalelele

Fetele din Amsterdam îi aduc un omagiu în fiecare an, bucureșteanului Luigi …


Începând cu 2014 și până în 2018 – vom ține-o tot într-o sărbătoare: 100 de ani de la începutul, apoi de la încheierea Primului Război Mondial. A ”Marelui Război”, cum s-a numit până ca lumea să-l cunoască pe-al doilea și să înceapă numărătoarea …

Am descoperit recent o inițiativă lăudabilă a Arhivelor Naționale – organizarea unei FOTOTECI ONLINE și, parcurgând albumele, am găsit poza de mai jos – în care Marea Revoluție Socialistă din Octombrie își găsea loc, ca sărbătoare străină, printre sărbătorile noastre.

Era în anul 1944 și încă era război. Exista un dușman comun bine definit și se vorbea la plural, despre Aliați.

Peste numai câțiva ani, în 2017 – lumea va fi împărțită în jurul temei ”CUM E MAI BINE SĂ COMEMORĂM EVENIMENTELE DIN OCTOMBRIE 1917?” … Căci despre una și aceeași realitate, unghiurile de vedere ale celor care o cercetează rămân incomplete, dacă nu acceptă că trebuie să se completeze reciproc.

Și totuși, suntem nevoiți să admitem și faptul că ADEVĂRUL NU POATE FI ÎN MAI MULTE PĂRȚI, ÎN ACELAȘI TIMP.

Democrațiile occidentale vor avea de căutat în arhivele lor telegramele de felicitare adresate tovarășilor făr’ de Dumnezeu de la Moscova. La rândul lor, adepții absolutismului de sorginte țaristă vor trebui să caute în arhive dacă vor dori să-și cunoască trecutul – și acela din lagăre, nu numai cel de paradă.

Uite-așa, câteva steaguri alăturate, fluturând către noi peste timp tocmai din ”eliberatorul” an 1944, ridică o problemă majoră Ministerului nostru de Externe, dar și cancelariilor europene: cum ar trebui să reacționăm față de invitația de a sărbători, la Moscova, 100 de ani de la Marea Revoluție din Octombrie? Pentru estici, care au simțit pe pielea lor comunismul, octombrie 2017 se va dovedi probabil un test al răbdării de a retrăi un trecut de care ne rușinăm … dar vesticii, au arătat ei până acum interesul de a-și asuma și cunoaște istoria?

Dacă reducem istoria la interpretarea aparențelor, nu ajungem nicăieri. Dacă ne imaginăm că suntem deținătorii adevărului absolut, iarăși nu ajungem nicăieri. Cum să învățăm să privim rotund o realitate și cât de adânc să coborâm în străfundurile ei, pentru a avea bucuria înțelegerii și a ne îndrepta pașii pe calea cea bună? …

Iată de ce avem nevoie de LEGILE LUI DUMNEZEU și iată de ce, simplificând – vom recunoaște că un stat care se declară ateu, este un stat rătăcit. Iar un stat care se declară creștin numai din gură, neavând grijă de sărmanii săi – este ipocrit. Adevărul nu e la mijloc, ci la Dumnezeu.

Octombrie 1944. O sărbătoare străină, aplaudată de noi, proștii – „Fototeca online a comunismului românesc”

București, Octombrie 1944. O sărbătoare străină, aplaudată de noi, proștii – sursa: „Fototeca online a comunismului românesc”

« Previous PageNext Page »