Ne bucurăm că avem deja primele ecouri din partea cititorilor noștri, după nici două zile de la începerea publicării Libelului Preotului Valerian Theodor Bourza, paroh in Șaroș la 1869.
Mai precis, ne-a fost adus la cunoștință faptul că numele acestui preot apare pomenit în Șematismul publicat la Blaj în anul 1900. Dar ce este acela un șematism, ne-am intrebat?
Ei bine, în Biserica catolică, șematismul este un manual – sau o culegere – care contine esentialul (”schema”) functionarii Bisericii însăși: gasesti in aceasta carte, in dreptul fiecarei localitati, o scurta descriere – câti credinciosi, ce confesiuni, cate scoli, cate biserici, cand au fost construite, de catre cine …
Va recomand, celor ce aveti pasiunea (sau rigoarea) folosirii izvoarelor istorice, sa consultati blogul Dlui Remus Mircea Birtz – dedicat Bisericii Tăcerii. Veti gasi acolo mai multe șematisme si veti intelege importanta recensamintelor si a ordinii care se putea tine, a transparentei care la urma-urmei nu e decat oglinda adevarului istoric sau radiografia unui timp dat, chipul putintei (sau civilizatiei?) noastre.
Tot astăzi, trecând de primele două pagini introductive, începem transcrierea materialului propriu-zis. O vom face pagină cu pagină … iar povestea (uneori lungă) – o vom lungi la rândul nostru în paranteze, zăbovind asupra unui cuvînt cu parfum.
Dar nu vom pierde timpul, ci vom căuta să căpătăm cunoștințe noi. Pentru frumusețe, iată mai jos cât respect pentru titlu, exprimat in constructia literelor de tipar … (din nou, suntem surprinsi de spiritul prevazator al Parinteului Bourza – care se ajuta de linii fine, pe care le traseaza cu creionul … Ordinea și spiritul prevederii – fac casă bună, împreună! )
(:1:)
Parochia
S I A R O S I U L U I G: C:
Inceputul parochiei 1701
Inceputul parochiei graeco-catholice a Șaroșului e cutâmpureanu cu S. Unire cusocia (poate ”asociată” n.n.) în Eparchia Mediașiului. Și are numai pe parochia Curciului; tot atunci să asignasă* si ceva portiune canonica** si Curte parochială, cătățimea (cuvânt azi uitat, format din ”cât” + ”mulțimea” = ”câtimea”, n.n.) însă și calitatea porțiunei canonice nu se poate ști, deoarece Agitațiunile în contra S. Uniri, venite de prin Romania***, țesute de către greci și sârbi în contră-i, curând au izbutit a reîntoarce pe români iarăși la religiunea greacă.
Astfel întâmplându-se și în Șaroș, biserica română ce era ridicată peste pârâu, în grădina ce acum e proprietatea lui Andrei Rusu in vecinătate cu hudița ce iese din pârâu în sus, prin Inspectorele cercuale de-atunci Heidendorf, s-a redat parochului neunitu, rămânând preutul unit cu ziganii ce au rămas statornici în unire fără de biserică, – ba s-a da cu socoteală, că și portiunea canonică s-a reluat de către Officiulu communale rămânănd numai locul din dosul casei in masura de trei cubule de semenatura.
Preutulu celu dein anteiu dein parochia … ? (: de altulu nu amu avutu?)
Despre preutulu acesta desi am cercatu cu de-amanuntul din oameni batrani, totusi nu am putut afla pe nimeni să-mi spună ceva de dânsul. – Scripte, Cărți, veșminte ori câtu de puține în semnătură încă nu s-au aflatu, din întâmplare însă cercându in nesce (în niște) …
___________________________________________________
*(cf. DEX, a asigna = 1. a repartiza cuiva ceva ce i se cuvine sau de care trebuie să aibă grijă si 2. Juridic – A afecta un fond pentru plata unei datorii, unei rente). E important să înțelegem cine a făcut aceste ”daruri”: habsburgii? Care era planul – scoaterea preotilor români din starea lor de sărăcie? …
**porțiunea canonică era bucata de pământ dată în folosința Bisericii (de exemplu, pentru administrarea cimitirului – ”quarta funeralis”)
***deși autorul scrie textul acesta la 1869 – deci la inceput de perioada a dualismului austro-ungar, el se referă la evenimente petrecute in secolul XVIII-lea. Deși Unirea cu Roma de la 1698/1701 s-a făcut pe de-a-ntregul, iată că la mijlocul secolului al XVIII-lea, o parte importantă a Românilor din Transilvania reveniseră la ”neunire”. De aceea, vom întâlni în text termenii uniți (greco-catolici) și neuniți (greco-ortodocsi) – pentru a arăta deosebirile confesionale între Români …
Calin Diaconu 