Am gasit un loc frumos – terasa Phoenix din Cernica. Anul viitor vom incerca piscina, daca vremea e frumoasa…

20130921-171812.jpg


Ceea ce nu se spune despre centralele atomice care produc energie … sau se spune inca pe soptite, pe la colturi sau pe culoarele cancelariilor – pentru ca nu a ajuns inca o problema intr-atat de grava incat sa fie mutata sus pe lista prioritatilor in domeniul ecologiei, este faptul ca se produc deseuri radioactive care trebuie depozitate cu multa grija in containere speciale, aruncate pe fundul marilor sau in pesteri adanci … (cat de sigure sunt aceste solutii, nu suntem in masura a aprecia!)

La fel si cu metoda “cianurilor” pe care o au in vedere cei care ne-au propus afacerea Rosia Monatana! Am primit urmatorul testimonial, semnat de o anumita Doamna Cristela Georgescu din Canada: o fi adevarat?!

” Traiesc intro zona a Canadei unde cheltuim peste 1.5 miliarde dolari in fiecare an ca sa oprim expansiunea arsenicului si a cianurilor rezultate din exploatarea vreme de 50 de ani a minelor de aur din zona. Stiti care este singura metoda de a stopa propagarea cianurii in panza de apa freatica? Pai sa va spun eu pentru ca sunt implicat in acest proiect. Se foloseste tehnologia de criogenizare a solului pe zeci de km patrati. Pur si simplu s-au sapat puturi de 500 metri adancime pe toata suprafata si s-au instalat masini criogenice care mentin temperatura solului sub zero grade. Va rog sa retineti ca nu exista solutii la ora actuala de “decontaminare” a zonelor afectate. Tot ce putem face este sa inghetam solul pentru a impiedica arsenicul si cianurile sa se infiltreze adanc in panza de apa freatica. Costa enorm si deocamdata nu exista alte solutii desi cei in domeniu cauta solutii de 10 ani. Nimanui nu-i convine sa arunce 1.5 miliarde dolari in fiecare an pentru a “izola” porcariile facute de minele aurifere. Dar nu avem alta solutie.”
Cam atat despre acest subiect care nu poate fi rezolvat in strada sau prin referendum si nici macar prin vot in Parlament. Oamenii de stiinta trebuie sa prezinte un Raport cu toate implicatiile care decurg. Acest lucru s-a facut deja – cei care doriti sa cititi Raportul Academiei Romane, il gasiti aici: Raportul Academiei Romane despre Rosia Montana 2013.
Concluzia generala a documentului semnat de Acad. Ionel Haiduc este urmatoarea:

“Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de “interes public in beneficiul economic al tarii” iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile.”

Exploatare miniera ... da' unde-i mina?!

Exploatare miniera … da’ unde-i mina?!


Ce sa spun? Avem nevoie sa mai vedem si spoturi de acest calibru.

Pentru ca televiziunile noastre accepta in ultima vreme simulacre ce lasa impresia unei conjuratii a saraciei de exprimare – ca sa nu zic ca dovedesc saracia bugetelor taiate de criza prelungita -, nu ne ramane decat sa urmarim cu atentie ce se-ntampla in lumea larga, pentru a intelege si a visa in continuare.

Sunt unele spoturi mari cat un film intreg … iar acesta propus in locul ceaiului de la ora 5 este unul din ele! (Sau altfel spus: daca investiti cu incredere in productia unei idei, va rugam sa lasati restul in seama mediei celei noi!)

 


Anton Diabelli (1781-1858) a fost un Editor muzical genial – fiti atenti ce i-a trecut prin cap: a compus un vals si apoi a transmis scrisori catre 51 de compozitori si pianisti cu rugamintea/provocarea sa-i scrie variatiuni pe tema data de el. La-nceput, Beethoven s-a abtinut, dar apoi a trimis si el – nu mai putin de 33 (!) de variante …

“The publisher Diabelli sent out a request to 51 prominent composers and musicians to each write a variation to a waltz that he composed and each one accepted including Schubert, Czerny, Cramer, and the eleven-year-old Liszt. Everyone except Beethoven. Later, however, he gave in and wrote not one but thirty-three of these variations which ultimately put the other 50 to shame and came to be regarded as a masterpiece in itself.”

Iata o interpretare care merita intreaga noastra atentie … iar atunci cand sensibilitatea adoarme, e simplu sa ne intoarcem la ascultarea Temei (adica s-o luam de la-nceput, pentru a pricepe in cele din urma … !) 🙂

Iar pentru a intelege cat de mare e Sokolov – sa spunem despre el cu respect ca a refuzat sa concerteze in Londra in 2009, pentru ca regimul vizelor ii aducea aminte de Soviete … http://www.telegraph.co.uk/journalists/ismene-brown/4939085/Grigory-Sokolovs-visa-woes.html


Cum s-ar fi numit Superman daca ar fi fost inventat in Romania?

Cu siguranta, ar fi avut nevoie de Balaur sau si mai bine, de Zmeul-Zmeilor pentru a-si incerca puterile, pentru a-si descoperi limitele.

Ar fi fost preocupat de probleme existentiale: viata fara de moarte …. Intrebari de tipul “de ce trebuie sa imbatraneasca omul?” sau “exista cale spre nemurire?” si “ce anume s-ar intampla daca omul ar trai vesnic pe pamant?” … l-ar fi macinat si l-ar fi facut de ne-nteles pentru colegii de echipa: Greuceanu, Harap-Alb, sau Praslea.

Apropo: autorul anonim nu a simtit nevoia sa se-ntrebe (inca) ce anume s-ar intampla daca eroii povestilor romanesti s-ar intalni – ar forma ei o HORA A DREPTATII?

Singur, Harap-Alb mi se pare deschis (dar nu-mi dau seama daca de voie sau de nevoie?, daca are sau nu constiinta trebuintei unor prietenii cu eroi imperfecti, care exceleaza in vicii folositoare la un moment dat)  ideii de a-si forma o echipa.

Consider ca merita atentia noastra … “Superman made in Romania” nu s-ar fi numit Fat-Frumos, ci mai degraba Harap-Alb: iar kryptonita – care e in acelasi timp punctul forte si punctul slab al eroului de dincolo de Ocean, s-ar numi pe romaneste “curiozitatea-care-aduna-ciudatenii-si-le-pune-la-lucru-intr-o-echipa-functionala”.

Prin curiozitate si neastampar, culegatorul Harap Alb reuseste sa se distinga in panoplia eroilor de poveste.

Harap Alb si Liga Dreptatii, in varianta romaneasca

Harap Alb si Liga Dreptatii, in varianta romaneasca