Am un prieten bulgar, care de 60 de ani locuieste in Romania – dar practica apicultura in Bulgaria, pentru ca are o proprietate acolo, intr-o zona fara poluare.

Practic, e bulgar doar cand vine in Romania si roman … cand pleaca in Bulgaria :-)!

Ne aduce miere atat de buna, incat pot spune ca ne-am obisnuit cu un standard inalt al mierii! Asa cum, multumita Unchiului nostru din Maramures, Palinca de Baia Mare, dublu distilata, ne-a fixat cerinta calitatii in ce priveste tariile :-), tot astfel nu prea acceptam alta miere decat cea care (ne) vine din Bulgaria.

Pentru ca procesul de ambalare in borcane are loc dincolo de Dunare, e normal ca mierea bulgareasca sa fie pastrata in … borcane bulgaresti!

Ca unul care are curiozitatea in fire, citesc recent pe un capac cuvantul “PECIURCA” (cat ma pricep eu sa descifrez chirilicele). Imi zic: “Bai nene, ce seamana Peciurca cu Piturca al nostru … dar oare ce-nseamna <peciurca> in bulgareste?!”

Raspunsul (confirmat intre timp cu prietenul meu bulgar) l-am gasit pe capacul borcanului de miere de care v-am povestit: peciurca in bulgara e … ciuperca in romana! Sunt “champinioanele” acelea mici si carnoase, de care se bucura gospodinele si gospodarii la tocanite …

Daca Piturca isi respecta originile, speram sa ne surprinda placut cu incapatanarea de a promova tineri valorosi in echipa nationala. Intoarcerea la Mutu ar fi – in opinia noastra – un mare pas inapoi! De aceea, ii uram Domnului Victor Piturca sa fie bulgar incapatanat pana la capat, sa creada adica in ideile sale – pentru ca ne-a dovedit ca are.

Poate fara ghinioane – ne vei surprinde iar placut, Champinioane 🙂!

Bucureşti-20130206-00055

Bucureşti-20130206-00054


In timp ce Bulgaria isi pregateste rromii de alegeri, parcurgand un proces firesc al “Auseinandersetzung”-ului* cu o minoritate semnificativa proportional (1 din 7 milioane!), iar aiurea-n Europa de vest politicile anti-discriminatorii sunt speculate la maxim in latura lor toleranta de catre natiunea poate cea mai adaptata la supravietuirea in regim de criza, dupa evrei … in tara noastra, spaimele contaminarii cu nelinisti sociale de tipul rascoalelor spontane, au ajuns in fine (!) la ordinea zilei.

In timp ce mesajele despre faptele reprobabile ale natiunii rrome abunda in mass-media, generand talk-show-uri despre toleranta, legalitate, minoritate, discriminare, civilizatie, libertate, schimbare si pastrare a datinilor si modului de viata, etc … de doua zile, in parcarea din fata firmei noastre, avem un nou vecin: o satra de tigani!**

Totul a decurs atat de simplu: au venit nedespartiti, intreaga familie, la spitalul specialistilor din Bucuresti si, neavand alt loc de parcare – au ales-o firesc, pe cea mai apropiata. Caruta cu coviltir, casa lor pe patru roti se numeste astazi intamplator Ford Transit – dar asternuturile pe care le-am observat cu coada ochiului in interior, scaunele cu trei picioare si masuta la care servesc cele trei mese regulate ale zilei, cosul cu care isi fac cumparaturi proaspete de la piata, relaxarea si increderea cu care asteapta externarea apartinatorului … toate sunt la locul lor: asa cum se cade unei familii de tigani care-si respecta traditiile si obiceiurile!

Caii putere au luat locul calului putere in cadrul revolutiei industriale a veacului al XIX-lea. Si vedem unde am ajuns … Ce se va alege maine din satra traditionala, care se plimba azi liber prin Europa in dube albe cu punte dubla a tractiunii pe rotile din spate – ramane o intrebare deschisa, pentru moment. Ceea ce stim cu siguranta este ca modul lor foarte relaxat de a trata criza in gluma, neplatind taxe si avand propriul sistem juridic, enerveaza din nou pe cei multi!

_______________________

* “Auseinandersetzung” = cuvant compus in limba germana, format din “aus” + “ein” + “anderer” + “setzen” si avand urmatorul sens – ma asez/opresc din lucru si ma privesc/analizez pe mine in raport cu ceva/cineva, cu scopul de a lamuri relatia existenta intre mine si acel lucru/persoana.

** Multumiri speciale Domnului Stefan Dragomirescu, autorul fotografiei de mai jos, fara de care consideratiile de mai sus nu ar fi fost posibile :-)!

Stefan Dragomirescu: "Satra moderna"


Daca lupta se poarta infratit: noi acum cu cine suntem frati?!

La Sofia – ca de altfel in multe alte locuri din Bulgaria – fratii de la sud de Dunare s-au pus serios pe “uitat trecutul”… Asta ar putea insemna ca acesta inca-i apasa, ca se simt poate vinovati in numele parintilor lor pentru cardasia si obedienta fata de un regim stalinist, impus, care-i facusera la un moment dat una din republicile sovietice. Ei n-au avut un Ceausescu care sa marcheze in poarta marelui urs …

Sau poate apropierea de limba rusa sa fi usurat contopirea mentala in jurul principiilor “de fier” marxist-leniniste…

In schimb, ce ne surprinde si ne intriga – este felul in care artistii sofioti exprima ideea ca drumul nu s-a schimbat, ci numai jugul pe care il poarta noua generatie, intrata dupa 1989 in sfera de influenta a capitalismului.

Vedeti in asta mana Moscovei, simtiti un semnal subtil de alarma, de genul  – “baieti, incotro va grabiti?”

Inainte - Dupa. Un moment de inspiratie relaxata.