Pentru cei care ma cunosc, stiu ca sunt pasionat de istorie, cunosc limba germana si ca lucrez in publicitate de 20 de ani. Cum se combina aceste lucruri, cat de bine merg ele impreuna, care din ele ar ocupa totusi un loc mai important … putem discuta, insa e minunat cum anumite “seminte” au fost plantate in trecutul indepartat si au nimerit un teren propice dezvoltarii lor.

Germana o inteleg – am inceput-o de la trei ani cu Tante Mimi, la o initiativa a Mamei. Istoria o explic cu primul “4” din viata mea de elev, intr-a 5-a, la Domnul Profesor Bogen (din respect pentru dumnealui si din dorinta de a-mi repara media, am inceput sa invat – si stiti cum e – pe masura ce stim mai multe, aflam ca ne place mai tare!). Dar publicitatea?!

Pana deunazi, un mare mister – nu o puteam lega de ceva vechi, autentic. Imi spuneam ca “asa a fost sa fie”, norocul sau inspiratia de a ma apuca in 1994 de un subiect care era inca putin cunoscut in Romania scapata de economia de piata, in care totul era gandit si programat din CSP-ul central (Comitetul de Stat al Planificarii, pentru cei mai tineri). Dar iata ca intr-unul din cele mai vechi jurnale proprii si personale (din 1978), am gasit o prima mentionare a unui brand romanesc – DEVAL (un detergent lichid) si o incercare de slogan pentru MAXI TAXI – dupa ce-am incercat acest hibrid intre taxi-ul elitelor si autobuzul clasei muncitoare! Sigur, “pretios” nu are cum atrage consumatorul, nici macar pe cel din vremea comunismului … dar m-a surprins preocuparea fata de tema si chiar numai cunoasterea cuvantului, pe care iata – nu l-am inventat dupa 1989, ci se pare ca exista intr-o oarecare forma si inainte …

Dar mai bine, va las in compania paginilor ingalbenite de vreme …

Jurnal personal - 1978. Prima atestare documentara a utilizarii cuvantului "reclama" ...

Jurnal personal – 1978. Prima atestare documentara a utilizarii cuvantului “reclama” …


… orice talent are nevoie de munca, multa munca pentru a razbi … am gasit o poza de arhiva: cateva admiratoare asteapta sa primeasca un autograf din partea consacratului Benny Goodman. Apoi, am gasit un film “la liber” pe internet – o propunere pentru acest weekend :-)!

Play the way you … feel!

Benny Goodman

 

 


Ia te uita ce mesaj am primit – automat, bineinteles, dar atat de … “personalizat”, incat simt ca mi se adreseaza direct mie :-)!
E scurt, dar la obiect.
Happy Anniversary!

You registered on WordPress.com 5 years ago!

Thanks for flying with us. Keep up the good blogging!

Asa ca, se potriveste la fix noua inregistrare a Bulgarush Band – un modest omagiu adus celor doi Beatlesi de baza: John si Paul. Enjoy, si abonati-va la blog – ca nici eu nu stiu ce idei imi vor mai trece prin cap, maine! 🙂


Pe langa Buddy Holly (care canta alaturi de greieri), il avem pe Bill Haley (care avea cometele lui): ei sunt, in anii 50 ai secolului trecut, cei care pornesc bolovanul (the rock) la vale (roll) …

Nu incetam a ne mira de lupta vechiului cu noul, de felul in care tinerii adolescenti – sau “teen-agerii” (cei a caror varsta se termina  in  “teen”: sixteen, seventeen, eighteen …) reusesc sa produca mereu noi subiecte de interes, curente noi, piete noi!

Trebuie sa redam un citat care ne pune in garda, pe masura ce anchilozam in ideile noastre preconcepute despre viata (din Bill Haley):

Frankly, our market is the teenagers. They are the ones we constantly try to please. We keep very close to them, listening for their new expressions and asking what they want in the way of music. (Wikipedia)


In timp ce tara se lasa tot mai mult cuprinsa de flacara orgoliilor politice, noi gasim de cuviinta sa ne indepartam tot mai mult de ecranul infectat de virusul partizanatului. Si unde e mai comod, decat in fata bibliotecii video YouTube, locul unde poti retrai sunetul amintirilor …

Capitolul “Beatles” este doar anticamera retrairii – in doze mici, cat sa poata fi lesne digerate, a unor bijuterii muzicale de care am mai pomenit in articolele trecute.

Asa si piesa – de dragoste :-)! … “I Will/ Eu voi …” Cine stie de cand te iubesc, tu stii ca te-am iubit, daca vrei, te-astept si o viata-ntreaga… Nu stiu cum te cheama, si nici nu conteaza – ceea ce simt pentru tine nu se va schimba nicicand …  Te voi iubi intotdeauna si pentru totdeauna, din toata inima, te iubesc cand suntem impreuna, si cand suntem despartiti … Si cand in fine, te voi gasi (!) un cantec va umple intreg spatiul dintre noi … iar eu, voi … (?)”