A fost o vreme cand scoala se facea serios. Poate prea serios. Acum, chiar ca ne vine a rade cat de serios se facea scoala pe vremuri.

Multe s-au pierdut de atunci, printre care si nuiaua (sau bastonul) de alun – intitulata “a Sfantului Nicolae” – si, odata cu aceasta, practica invatatului de frica! Copiii nostri nu mai invata de frica – ci de placerea de a afla šŸ™‚ …?

Asa am dori noi sa credem, insa nu vrem sa ne amagim singuri!

Poate ca doar natura fricii sa se fi schimbat intre timp: le e frica celor de acum sa nu-si supere parintii, sa nu ramana de caruta … o fi patruns spiritul competitiei printre ei si-i stimuleaza cu resorturi nevazute … poate curiozitatea le e atatata de atata informatie care se desfasoara prin fata lor …?

Cat e frica si cat e placere si cat dorinta sincera, in actul de invatare – din partea copiilor de astazi, ma intreb … si stiu ca fiecare caz trebuie tratat individual – orice intentie de raspuns sociologic il consider de prisos. Pentru ca actul invatarii este unul intim, care se declanseaza – sau nu – in fiecare dintre copii. Si as putea continua – in fiecare dintre copiii din toate timpurile!

Scoala pe vremea Sfantului Nicoale ... (Brasov, Prima Scoala Romaneasca, ian 2013)

Scoala pe vremea Sfantului Nicoale … (Brasov, Prima Scoala Romaneasca, ian 2013)


In vizita noastra la Brasov, nu puteam lipsi de la intalnirea cu Prima Scoala Romaneasca – intotdeauna avem de invatat lucruri noi, iar timpul petrecut in preajma Parintelui Profesor Vasile Oltean este oricumĀ prea scurt.

Asa si astazi,Ā in sala documentelor – a zabovit mai mult asupra unuiĀ Hrisov DomnescĀ al lui Mihai Racovita, datand din anul 1731. Ne-a atras atentia asupra existentei, in antet, a celor doua steme ale Principatelor: bourul si vulturul – alaturi, la 1731, cu 128 de ani inaintea implinirii Unirii celei mici … constiinta nationala, dupa fapta lui Mihai Viteazul?

In cazul lui Mihai Racovita, om al turcilor, cu trei domnii in Moldova si doua in Tara Romaneasca – e mai greu sa acceptam ca ar fi avut constiinta unitatii neamului…Ā sau poateĀ tocmai din acest motiv, pentru ca le-a fost domn atat moldovenilor cat si muntenilor, a inteles ca asemanarile sunt mai mari decat deosebirile intre cele doua Tari Romanesti …

Mutarea din Moldova in Tara Romaneasca (ceva mai bogata) a domnitorilor fanarioti in secolul al XVIII – lea, Ā era considerata un premiu. Daca ne imaginam insa cum se faceau aceste mutari, anume ca domnitorii isi aduceau cu ei “curtea”, adica o suita numeroasa … ca tinerii moldoveni se indragosteau de domnitele muntence si invers … iata cumĀ unirea a fost anticipata de gesturi siĀ semne, inainte de a se infaptui efectiv.

Un motiv in plus de a ne gandi serios caĀ gesturile noastreĀ de aziĀ  vor determinaĀ realitatile veacului urmator!

Hrisov Domnesc al lui Mihai Racovita la 1731

Hrisov Domnesc al lui Mihai Racovita la 1731

Moldova si Tara Romaneasca, unite la 1731 ... in stema curajoasa a lui Mihai Racovita!

Moldova si Tara Romaneasca, unite la 1731 … in stema curajoasa a lui Mihai Racovita!