E bine ca cel care-si cunoaste masurile să fugă de povara puterii …

Avva Orsisios, în Pateric.

De ce nu ne mirăm? Ne răsună în minte obrăznicia reporterilor si întrebarea lor obsesivă, pe holurile Parlamentului, imediat după ce a fost votată moțiunea de cenzură și a căzut guvernul: ”Aveți ceva să vă reproșați?” …

Nu stiu de ce, dar pe mine unul – răspunsul Doamnei Dăncilă nu m-a surprins deloc: ”Nu, nu am nimic a-mi reproșa!”

Chiar așa să fie?

(1) Că nu am reușit să atrag de partea mea intelectualii acestei țări – jignindu-i cu exprimări poticnite;

(2) Că nu am respectat pactul cu ALDE (PSD dă țării Primul Ministru, iar ALDE, candidatul la Președinție) – și m-am lăsat cocoțată pe lista prezindențiabililor;

(3) Că nu m-am împăcat cu Victor Ponta, Corina Crețu et Co., lăsând să se spargă partidul în fracțiuni;

(4) Că am uitat cum am ajuns Prim Ministru, chemată de la căldura Bruxelles-ului – dar acolo cum am ajuns? – pentru a purta o pălărie tot mai mare;

(5) Că nu am feeling și înțelegere pentru politica externă, lăsându-mă umilită de un turneu american fără rost,  din care cel puțin aș fi putut înțelege că nu sunt omul potrivit la locul potrivit;

(6) Că am avut o șansă extraordinară, de a arăta adevărata forță organizatorică și rolul femeii române în politică;

(7) Că am mărit pensii și lefuri pentru cei dependenți de stat și nu m-am grijit de problemele economiei private – lăsând să se rupă și mai mult societatea românească.

Ce să-i recomandăm Doamnei Prim Ministru? Fiindcă ne spune că ceea ce o mână în luptă e credința, o rugăm să facă pasul înapoi cu smerenie, reevaluîndu-și competențele, ca un șef adevărat. Și ne-am bucura s-o vedem, că din iubire pentru semeni, îi iartă și începe să caute unitatea! Poate să fie cu Toader, poate să fie cu Mircea: cum îi dictează ei, conștiința de bun creștin.

Dacă-și va lua la timp doctoriile și va urma leacul împăcării, se va vedea în curând, la nivel de partid, … în sondaje! In orice caz, îi urăm să-și mențină forma optimistă, căci ceva ne șoptește că ar fi în fața unor noi aventuri, pline de suspans!

viorica in fata unor noi aventuri

”Fă-te fată, soră cu brazii, până treci de pădurea întunecată!” … pare a-i șopti la ureche, gândul cel bun, Vioricăi Dăncilă. Dar pentru asta, trebuie să renunțe la câte ceva … Poate chiar la încă o mărire, la o funcție mai mare în stat, cine știe?! Motive de împăcare se găsesc ușor … mai ales la greu!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(1)


E frumos sa mergi pe jos pe Kiseleff, cu gandul la rusii care ne-au vrut binele, atunci cand si-au trimis generalul sa faca ordine – lor le datoram Regulamentele Organice, primele noastre Constitutii, in Tara Romaneasca si Moldova (1831/1832).

Si mai frumos e sa ai timp sa vezi detalii ale prezentului.

Cum ar fi o frumoasa vila – donata statului roman in scopul de a deveni muzeu. Casa Toma Stelian, la ea ne referim – este astazi sediul central al PSD. Tot un fel de muzeu, al campionilor tranzitiei fara sfarsit, veti spune, dar nu, pentru ca ati fi rautaciosi :-)!

Mi-a placut sa o surprind in poza de mai jos, pentru ca mi s-a parut ca-l zaresc pe Eminescu … abia ajuns la birou mi-am dat seama, dupa cum ma privea Poetul – ca nu mai inteleg cine e dincolo de gratii?!

PSD a arestat un sediu.  Ar vrea si un Poet in curtea lor?

PSD a arestat un sediu. Ar vrea si un Poet in curtea lor?


Societatii romanesti de astazi ii lipseste, in mod paradoxal, consensul.

De ce mi se pare lucrul acesta un paradox?

Pentru ca ne-am trezit in situatia in care nu avem o opozitie reala la formidabila forta numita “esalonul doi”, cea care a mostenit prin inventia numita Frontul Salvarii Nationale (FSN) partidul unic de trista amintire, PCR.

Zilele trecute ma gandeam ca partidele istorice s-au dovedit incapabile sa renasca pe termen lung. Suflul lor s-a stins odata cu generatia care a suferit prin inchisori. PNT-ul a disparut relativ repede dupa moartea lui Corneliu Coposu iar PNL a intrat in combinatii nedemne (PC) sau din acelea impotriva firii (PSD).

Ne uitam la toti actorii politici, care au origini sanatoase, comune (comuniste, sic!): s-au lasat trecuti prin fesenizare ca printr-un ingenios proces de albire. Apoi, s-au despartit pentru a inventa alternanta la putere si a crea impresia unei societati in care ai avea chipurile optiuni, in care ai avea alegeri la-ndemana … “originala democratie” propusa de Iliescu, parea ca functioneaza …

Macar in vremurile acestea de criza, ar putea lasa un pic misto-ul la o parte si ar putea cauta sa defineasca un consens in jurul ideii ca avem atatea de facut! Cineva poate se va trezi sa le spuna: “Ce naiba, pana sa predam Tara inapoi Regelui (ca singura varianta de restabilire a eticii in politica romaneasca), haideti macar sa ne intelegem intre noi asupra prioritatilor!”

Numai ca procedand astfel, poate ne-am da mai bine seama de monstruozitatea coalitiei transpartinice …

Trag concluzia ca paradoxurile au explicatiile lor. Insa ce le defineste ca atare este inmarmurirea in proiect, fixarea in nemiscare: dintr-un paradox nu poti iesi, pentru ca pe oriunde ai apuca-o, simti ca ai avea la fel de mult de pierdut. Iti trebuie mult curaj sa iesi dintr-o situatie dilematica. Aproape tot atata curaj ca … atunci cand te lasi purtat intr-o Revolutie! 🙂


Interesant: în timp ce frunze uscate se izbesc de parbrizul maşinii, transmiţând sec şi limpede starea de fapt a toamnei – cu Natura pregătindu-se pentru anuala ei hibernare…, în cap îmi răsună scrâşnetul de neputinţă al liderului BNS Dumitru Costin – despre frustrarea şi umilinţa îndurată de manifestanţii care “nu au avut unde să-şi facă nevoile”, deoarece – Administraţia Locală (a se citi un doctor miştocar) NU LE-A ASIGURAT MANIFESTANŢILOR TOALETE MOBILE!!!

Galeria sindicală s-a prezentat onorabil la meciul organizat cu ocazia moţiunii depusă de PSD. Din păcate, echipa adversă nu s-a prezentat la meci, preferând să piardă la zero. Cu toate acestea, datorită situaţiei actuale din clasament… punctele strânse de echipa opoziţiei nu sunt suficiente pentru a detrona liderul! Urmarea nu poate fi decât una singură: spre greva generală, cu toate pânzele sus!  Dar nici în acest caz, nu se aştaptă nimeni în mod serios că istoria se va scrie altfel decât în ultimii ani: adică în direct de la Cotroceni; pe principiul “take it or leave it” (sau “…leave the winning team”)…

Dragii de Independenţi! Aşteptam de la ei un semnal de normalitate (vezi articolul https://calindiaconu.wordpress.com/2010/10/25/degetul-uninominalele-si-independentii/) … dar din păcate au ratat transmiterea lui.

În timp ce Partidele consternate – constată că se poate ocoli, cu mijloace perfect democratice, însăşi esenţa democraţiei: libertatea exprimării votului, cineva la Cotroceni poate priveşte cu interes la gradul de ocupare a OFFICE BUILDINGULUI GOLDEN BLITZ! Ce victorie răsunătoare, în numele tricolorului şi a capitalismului instaurat după 1989: de la un RESTAURANT CU SPECIFIC ROMÂNESC la ditamai CLĂDIREA DE BIROURI care-şi aşteaptă cu nerăbdare chiriaşii! Dacă îţi alegi cu grijă spokesperson-ul, se poate orice… :-)!

Frunzele uscate ale toamnei denunţă parcă unui DNA ideal ameninţarea celei mai teribile ierni, pe care trebuie să o înfruntăm singuri, alături de Boc … undeva, pe lângă drum…

Golden Blitz - A Class Office Building