In timp ce Coreea de Nord reactioneaza furios la antrenamentele de primavara ale americanilor in departata Asie, lumea politica romaneasca se infoaie din nou, de data asta in jurul temei “pe cine sa numim procuror general si pe cine punem sef la DNA?”.

Dl Prim Ministru Victor Ponta a reinventat diplomatia – solutia “win-win” -, acceptand dorinta lui Basescu si numind pe dna Codruta Kovesi la DNA. In acelasi timp, Dl Crin Antonescu explica de ce se simte tradat si isi retrage implicarea in Justitie: liberalii nu mai vor Ministerul, lipsiti de dreptul propunerii listelor de procurori.

Fisura in USL s-a produs. De-acum, incet-incet – dar cu perseverenta, problemele noi care vor aparea (fie adevarate sau false), vor eroda pana la disolutie constructia fortata dintre social-democrati si liberali … lovitura de gratie va fi momentul in care Basescu va pleca de la Cotroceni: dusmanul care i-a unit in trecut parasind colina, se va naste intrebarea fireasca “cine ocupa locul ramas gol?” …

Ceva ma face sa cred ca acel cineva nu va fi Antonescu. Soarta lui e de a face o figura frumoasa in opozitie, acolo ii sta bine, acolo se aprinde, acolo (simt eu si ar trebui sa vada si el) pare ca e destinul si farmecul sau …

Si totusi, ceva ma face sa sper ca din actualul scandal legat de Justitie, vor fi suficienti aceia care vor intelege ca regulile jocului trebuie schimbate: nu se poate practica la nesfarsit “numirea” in acele posturi care necesita profesionisti! Baieti, ati auzit de “concurs”?!

Ce ma mira, e cum o lume aflata practic in razboi, mai gaseste resurse meditative … iar noi, care ar trebui sa acuzam oboseala muncii (daca nu a meciurilor difuzate la ore neprietenoase), gasim resurse energetice pentru a urmari cu emotie reala talkshow-uri date parca in reluare, pana noaptea, tarziu …

 


… e replica memorabila a lui Costi Mocanu, la scorul de 1 – 1 in meciul de astazi dintre FC Steaua Bucuresti (echipa-fanion a fotbalului romanesc) si AC Larnaka (o formatie din Cipru). Cipriotii tocmai ce inscrisesera golul egalizator – si noi nu stiam inca despre forta vitala care sta in muntenegreanul Nikolici: prieteni, zic sa-l naturalizam pe baiatul asta!

Ce THRILLER mai mare ar avea de consumat romanii, decat sa o vedem vreo doua saptamani de acum incolo pe “vedeta” Zavoreanu – cumplita infatisare! – intre doua vrajitoare dintre care una se cheama Melissa si cealalta Vanessa,  pe prima pagina a tabloidului CanCan, aratand mai infricosator decat cele doua femei pe care le-a denuntat la DNA?!

In ce lume traim?

Bine ca s-a calificat Steaua, imi spun – dar nu sunt sigur ca am scapat de THRILLERE si mai ales de obsesia unora din mass-media ca majoritatea am avea nevoie sa servim asemenea cocktailuri dimineata, la pranz si eventual seara, inainte de culcare!

Din respect fata de voi – nu dam poze si nici citate. Gata cu media traditionala – a apus in norul derizoriului: un 3 la 1 cu Larnaka a ajuns sa fie aplaudat ca o mare victorie iar pitica Zavoreanu umple canalele cu un conflict regizat 😦 !


Interesant: în timp ce frunze uscate se izbesc de parbrizul maşinii, transmiţând sec şi limpede starea de fapt a toamnei – cu Natura pregătindu-se pentru anuala ei hibernare…, în cap îmi răsună scrâşnetul de neputinţă al liderului BNS Dumitru Costin – despre frustrarea şi umilinţa îndurată de manifestanţii care “nu au avut unde să-şi facă nevoile”, deoarece – Administraţia Locală (a se citi un doctor miştocar) NU LE-A ASIGURAT MANIFESTANŢILOR TOALETE MOBILE!!!

Galeria sindicală s-a prezentat onorabil la meciul organizat cu ocazia moţiunii depusă de PSD. Din păcate, echipa adversă nu s-a prezentat la meci, preferând să piardă la zero. Cu toate acestea, datorită situaţiei actuale din clasament… punctele strânse de echipa opoziţiei nu sunt suficiente pentru a detrona liderul! Urmarea nu poate fi decât una singură: spre greva generală, cu toate pânzele sus!  Dar nici în acest caz, nu se aştaptă nimeni în mod serios că istoria se va scrie altfel decât în ultimii ani: adică în direct de la Cotroceni; pe principiul “take it or leave it” (sau “…leave the winning team”)…

Dragii de Independenţi! Aşteptam de la ei un semnal de normalitate (vezi articolul https://calindiaconu.wordpress.com/2010/10/25/degetul-uninominalele-si-independentii/) … dar din păcate au ratat transmiterea lui.

În timp ce Partidele consternate – constată că se poate ocoli, cu mijloace perfect democratice, însăşi esenţa democraţiei: libertatea exprimării votului, cineva la Cotroceni poate priveşte cu interes la gradul de ocupare a OFFICE BUILDINGULUI GOLDEN BLITZ! Ce victorie răsunătoare, în numele tricolorului şi a capitalismului instaurat după 1989: de la un RESTAURANT CU SPECIFIC ROMÂNESC la ditamai CLĂDIREA DE BIROURI care-şi aşteaptă cu nerăbdare chiriaşii! Dacă îţi alegi cu grijă spokesperson-ul, se poate orice… :-)!

Frunzele uscate ale toamnei denunţă parcă unui DNA ideal ameninţarea celei mai teribile ierni, pe care trebuie să o înfruntăm singuri, alături de Boc … undeva, pe lângă drum…

Golden Blitz - A Class Office Building

 


Când Gigi Becali a ieşit pe post zicând „Uite-aşa, na! Am făcut şi eu o aroganţă! Ca să moară duşmanii mei! Hă, hă, hă!” – am rămas oarecum surprins de formula folosită. Dar am trecut repede mai departe, căci Gigi are voie să spună orice: televiziunile îl promovează, DNA-ul îl ascultă, poporul îl copiază …

Apoi, s-a întâmplat ca un prieten să-mi povestească o întâmplare despre un mogul oarecare, care folosea cuvinte de genul „băiatul ăla” cu referire directă la specialiştii angajaţi pe bani grei pentru a-l ajuta în proiecte speciale. Amicul meu, ceva mai sensibil din fire, a catalogat manifestarea respectivă drept aroganţă tipică unui anumit gen de parveniţi…

În fine, zilele trecute citeam o Istorie a Literaturii Germane – pentru a afla, printre altele, că cea mai veche scriere laică ce păstrează o comoară a vechii limbi germanice (Althochdeutsch, sf sec VIII) a fost concepută sub forma unui glosar de termeni, şi s-a intitulat – după primul cuvânt din listă – „Der deutsche Abrogans… în fapt, un dicţionar latin-german copiat la comanda împăratului Carol cel Mare. Surprinzător, acest prim cuvânt, „abrogans” era tradus în germana veche cu „dheomodi” (de unde a derivat apoi demütig) – echivalentul lui smerit (modest)!

Această ultimă informaţie a constituit declicul unor căutări obligatorii…

Haidem deci la Dicţionarul latin-român, pentru a înţelege rădăcinile termenului de care m-am izbit atât de des în ultima vreme! Rezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare, şi ele ne vor ajuta sper să înţelegem mai bine lumea în care trăim.

Astfel, am aflat că există trei termeni foarte apropiaţi (cel puţin fonetic):

  1. abrogo – a anula (valabilitatea legii); termen juridic folosit în formula cunoscută „legea cutare a fost abrogată”;
  2. arrodo – însemnând a roade, a mânca ronţăind; termenul e specific geologilor care vorbesc de „eroziune”;
  3. arrogo (sau adrogo) – care semnifică a-şi atribui, a-şi aroga (ceea ce nu se cade)

Şi atunci abia …, mi s-a părut că am înţeles cum aroganţa lui Gigi erodează privirea anumitor intelectuali care îşi arogă dreptul de a abroga din butonul telecomenzii lor, năucitoarele emisiuni de ştiri sportive…