Cand in repriza a doua a meciului cu Ungaria – odata cu apropierea de final si lamuriti fiind asupra deznodamantului -, am inceput a canta din senin imnul national … mi-a trecut prin cap istoria acestuia.

O priceasna lenta, compusa in Scheii Brasovului de un urmas al lui Anton Pann – pe numele lui Gheorghe Ucenescu … melodia nu are nimic mobilizator. E moale si impaciuitoare. Dar textul!!! Ei bine, textul e facut intocmai pentru fibra nationala a romanilor, adormiti si prea-rabdatori in fata impilatorilor de veacuri …

E la fel de anti-maghiar si nationalist acum ca si atunci cand, in anul 1848/1849 a fost lansat pentru prima oara. Apoi ne-a insotit in Razboiul de Independenta, ca si in 1989 … Ne-a oblojit ranile, nefiind in masura sa ne vindece pe de-a-ntregul, pentru ca e totusi un strigat de lupta, nu o cantare de iertare a dusmanilor!

Nici o alta echipa de fotbal de pe planeta nu ar fi reusit performanta aceasta: un stadion plin cu 41.000 de romani, care si-au redescoperit Imnul National. Singura, echipa Ungariei putea s-o faca, pentru care se cuvine sa-i multumim – trairi ca-n veacul al XIX-lea, in plin secol al globalizarii … nu ne credeam in stare de-o asemenea intoarcere in timp!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
As revedea meciul asta pe dvd de 3- 4 ori, fara sa ma satur!

As revedea meciul asta pe dvd de 3- 4 ori, fara sa ma satur!


Daca Sanatatea ar fi la pamant in Romania, atunci Domnul Ministru Nicolaescu ar putea gandi in urmatorii termeni: “Moartea e o chestiune democratica. Nu si boala, deoarece nu toti romanii au acces la cele mai bune conditii – clinicile private arata deja revoltator de bine comparativ cu spitalele de stat – ia sa-mi dau demisia pentru a atrage atentia opiniei publice asupra nenorocirilor din sistem …”

Pentru ca Justitia pare a fi la pamant in Romania, iata-l pe fostul Sef al DNA-ului, Domnul Daniel Morar, prezentandu-si astazi demisia … Un ramas-bun trist, despre care simtim ca este primul semnal serios pe care un reprezentant al unei bresle respectabile il transmite catre politicieni: lasati-ne sa lucram, nu puteti fi voi in locul nostru – nu e sanatos pentru sistem!

Insa Domnul Morar nu se bucura de simpatia spontana de care s-a bucurat Raed Arafat, atunci cand a pornit – prin gestul sau curajos de enervare a imprevizibilului Domn Presedinte Basescu -, revolta spontana in masse. Nedreptatea replicii “ghici ghicitoarea mea?” a pornit o revolutie, i-a unit pe romani impotriva unui tiran, i-a scos in strada in frig si vifor, i-a readus in disperarea anului 1989. Politicienii au fost sanctionati pentru ca au vrut sa intervina in buna functionare a unui “112” palpabil.

In mod normal, gestul Domnului Morar ar trebui interpretat ca o palma data lui Basescu si Ponta. Dar Justitia e mai departe de camasa romanilor decat Sanatatea, iar pentru majoritatea concetatenilor … rolul procurorilor e probabil foarte greu de inteles. Tine de educatia politica, de varsta necoapta a tinerei noastre democratii – si nu cred ca cineva va iesi in strada sa protesteze alaturi de Dl Morar pentru gravele imixtiuni ale politicului in magistratura. Mai ales ca politicienii au invatat lectia, si nu-l iau la misto pe cel care-i critica. Si nici critica nu a fost una spectaculoasa, ci mai degraba … sugerata!

In fapt, asistam zilele acestea la o targuiala, in care se negociaza libertatea personala a viitorului-fost Presedinte Basescu, in timp ce economia tarii, blocata de lipsa increderii investitorilor-parteneri in seriozitatea noastra, striga cu putere  sa ne apucam de treaba, caci dupa un an de scandaluri, timpul ne-a expirat! Oricat de tare ne-ar striga insa pe nume tristele realitati economice (cum ar fi scaderea consumului de energie pe primul trimestru din pricina scaderii productiei industriale), ramanem surzi si neabatuti in programul autodistrugerii pe care il vrem dus pana la capat …

Pacat.

Daniel Morar

O demisie ca a Domnului Morar ar merita un ecou si un efect tonic asupra unei Justitii in agonie


Am un prieten bulgar, care de 60 de ani locuieste in Romania – dar practica apicultura in Bulgaria, pentru ca are o proprietate acolo, intr-o zona fara poluare.

Practic, e bulgar doar cand vine in Romania si roman … cand pleaca in Bulgaria :-)!

Ne aduce miere atat de buna, incat pot spune ca ne-am obisnuit cu un standard inalt al mierii! Asa cum, multumita Unchiului nostru din Maramures, Palinca de Baia Mare, dublu distilata, ne-a fixat cerinta calitatii in ce priveste tariile :-), tot astfel nu prea acceptam alta miere decat cea care (ne) vine din Bulgaria.

Pentru ca procesul de ambalare in borcane are loc dincolo de Dunare, e normal ca mierea bulgareasca sa fie pastrata in … borcane bulgaresti!

Ca unul care are curiozitatea in fire, citesc recent pe un capac cuvantul “PECIURCA” (cat ma pricep eu sa descifrez chirilicele). Imi zic: “Bai nene, ce seamana Peciurca cu Piturca al nostru … dar oare ce-nseamna <peciurca> in bulgareste?!”

Raspunsul (confirmat intre timp cu prietenul meu bulgar) l-am gasit pe capacul borcanului de miere de care v-am povestit: peciurca in bulgara e … ciuperca in romana! Sunt “champinioanele” acelea mici si carnoase, de care se bucura gospodinele si gospodarii la tocanite …

Daca Piturca isi respecta originile, speram sa ne surprinda placut cu incapatanarea de a promova tineri valorosi in echipa nationala. Intoarcerea la Mutu ar fi – in opinia noastra – un mare pas inapoi! De aceea, ii uram Domnului Victor Piturca sa fie bulgar incapatanat pana la capat, sa creada adica in ideile sale – pentru ca ne-a dovedit ca are.

Poate fara ghinioane – ne vei surprinde iar placut, Champinioane 🙂!

Bucureşti-20130206-00055

Bucureşti-20130206-00054


E greu de explicat unui copil din ziua de azi cum e treaba cu Basarabia – adica acea partea a Moldovei dintre Prut si Nistru.

Intr-a sasea, invata istoria medievala universala, in care trebuie sa treaca prin formarea statelor feudale – invatand despre Stefan si Moldova cea adevarata. Mai neplacut, e la geografia continentului – cand vine intrebarea fireasca: dar de ce suntem separati? Nu vorbim aceeasi limba? Nu e normal …

Intr-adevar, nu e normal.

Ba inca, aflam ca exista aberatii care depasesc limitele imaginatiei noastre, cum ar fi un dictionar moldovenesc-romanesc (sic!), aflat la a doua editie!

Astazi, desi avem voie sa vorbim despre subiect, constatam ca politicienii de pe ambele maluri ale Prutului nu au raspunsuri … pentru ca problema nu se afla pe agenda lor de lucru. Din partea lor, tacere – rusinoasa.

De aceea, macar in goana masinii incetinita de-un stop, sa semnalam existenta in orasul nostru a unor artisti care arata constiinta nationala!

Basarabia e Romania!

Basarabia e Romania!

 

 

 


Atmosfera de-nceput de an este una romantica, umbrele trecutului sunt mai vii ca in restul anului … pentru ca noi le “activam potenta” facand ordine prin amintirile ingramadite in foldere (cum s-or numi ele: mailuri,hartii, poze, filmulete).

Arhiva personala e insa si un izvor de inspiratie, nu numai de nostalgie :-)!

Iata mai jos un exercitiu de “alipire fortata” a doua realitati, care vine in sprijinul tezei ca intre Romania si Europa distantele sunt mai mari decat ne-am pricepe sa le masuram: noi ne “mandrim” cu ruinele autentice, ei “se chinuie” sa reconstituie ruinele unei lumi de altadata. Intre  autenticitatea unei fatade prabusite pe care am aflat-o in vechiul centru al Craiovei si  reconstituirea unui fort din vestul salbatic pe care l-am aflat Disneyland-ul parizian – se poate gandi o legatura: scopul diferit al distractiei, pulsatia diversificata a riscului trait … Ce bine ca realitatea nu poate fi standardizata pana la eliminarea diferentelor! 🙂

Fatada unei cladiri istorice din Romania

Fatada unei cladiri istorice din Romania (Real, Authentic Romanian Ruins)

Funny Ruins at Disneyland, Paris

“Funny Ruins” at Disneyland, Paris