Jurnalistii au nevoie de subiecte fierbinti si de surse credibile pentru a aduce la cunostinta publicului larg partea nevazuta (dar interesanta) a lucrurilor pe care le cerceteaza in amanunt.

Pentru asta, munca lor de investigatie se apropie in mare masura de cea a detectivilor particulari. Urmarirea, inscenarea, mituirea – sunt arme firesti, la moda de multa vreme in lumea presei democrate.

Iata de ce ni se pare un pic straniu, ca zilele acestea asistam la o spectaculoasa repunere in discutie a valorilor privind respectarea vietii private a cetatenilor: hei, nu aveti voie sa patrundeti chiar oricum si nici oriunde cu bocancii vostri de jurnalisti, folosindu-va de axioma libertatii presei!

Familia Murdoch va fi audiata in Anglia, pentru ca nu e normal – spun politicienii de acolo – ca voi, jurnalistii, sa ne ascultati telefoanele; sa ne mituiti politistii etc. Speram sa asistam la o dezbatere publica interesanta, al carei ecou sa se faca auzit pana la noi in Balcanioara. Unde, sa o spunem pe sleau: traditiile ascultarii cu urechea nu lipsesc si nu tin de regimul pe care, temporar,  il exersam …  🙂


Am gasit pe net poza de mai jos – probabil de la un concurs de BULL RIDING pentru … JUNIORI!

Pastrand proportiile, uite cum un berbec “salbatic” poate constitui un bun inceput pentru selectia tinerelor talente. E limpede ca orice sport, pentru a avea continuitate (atat in audienta cat mai ales in schimbul de generatii) trebuie sa se grijeasca in primul rand de “generatia de maine” !

RODEO pentru JUNIORI


In Iran, legile pentru fotbalul feminin sunt astfel gandite incat acest sport sa nu poata exista: partidele se joaca fara spectatori, televiziunile nu au voie sa preia si nici sa transmita meciurile de fotbal feminin – in consecinta, venituri nu sunt disponibile…

In plus, legea musulmana le obliga pe fete sa poarte un echipament care sa le acopere bine de tot corpul, iar pe cap trebuie sa poarte salul denumit hijab!

Si totusi, Iranul are … NATIONALA DE FOTBAL FEMININ!

Din pacate pentru ele, fularul acela de pe cap este considerat periculos de catre FIFA – si de aceea, deocamdata nu au acces la meciuri internationale…

Iara noi, bolnavi de scenarita, ce vom zice? Ca nu s-a gasit inca un creator de moda agreat de forul international, care sa doreasca sa semneze un hijab cu numele sau …

In timp ce ne miram sincer de aceste lucruri, aflam de pe internet ca altundeva pe aceasta planeta a noastra, tocmai in … Suedia, ar exista o gradinita cu program egalitar, care si-ar fi propus sa elimine din limbajul educational, in egala masura, atat pronumele personal singular de genul masculin “el” cat si pe cel de genul feminin “ea”!!!  Fara “el” si fara “ea”, micutii suedezi s-ar pregati mai bine pentru ziua de maine!

In acest sens, povestile nu mai sunt cele clasice, cu baietei (Haensel) si fetite (Graetel) – ci sunt preferate cele cu animale, daca se poate avand acelasi gen … Foarte gustata de micutii egalitarieni ar fi una cu doua girafe care aveau acelasi sex, si care erau tare triste ca nu pot avea copii – pana in momentul in care au gasit un ou de … crocodil! 🙂

In felul acesta, cica s-ar pregati – in cadrul gradinitei “Egalia” din Stockholm -, cu temeinicie suedeza o generatie noua, cu desavarsire toleranta fata de homosexualitate, si eliberata total de orice retinere sau complex datorat aprioric diferentelor dintre sexe…

Si uite cum in Egalia nu mai e loc pentru Alba ca Zapada, iar la FIFA nu e inca loc pentru Nationala Feminina a Iranului – e simplu, nu?

In Egalia nu mai e loc pentru Alba ca Zapada


Faptul ca luna aceasta naveta spatiala Atlantis a plecat in ultimul ei zbor  – inseamna ca banutii americanilor dedicati cercetarii cosmosului s-au imputinat intr-atat, incat privirea lor s-a coborat rusinata spre cele pamantesti …

Mai mult, se discuta despre mentinerea sau inchiderea unor telescoape gigantice, anularea unui program legat de o racheta uriasa care ar fi urmat sa transporte oameni pe luna, etc. In bani, bugetul e cu 1,8 mld dolari mai mic decat cel solicitat …

Asta e, nu mai ajung banii pentru un bilet pe Luna – nu-i nimic!

Ca alternativa, celor in cautare de senzatii tari vara aceasta, le semnalam aparitia pe Dunare (la Budapesta) a unui autocar-amfibie, pretul unei calatorii este de doar 30 de EURO…  Ii felictam pe vecinii nostri maghiari ca au tradus in fapte, asa cum se cuvine,  sloganul electoral al Presedintelui Obama, acela referitor la putinta … “Yes, we can!”

Plimbare pe Dunare cu Autocarul Amfibie, la Budapesta: o alternativa.


Ieri 11 Iulie 2011, Robert Turcescu si Ion Cristoiu au considerat ca huiduielile adresate de public doamnei Udrea la finalul Galei care a avut loc cu sustinerea ei – merita primul loc in clasamentul zilnic al stirilor pe care acesti doi analisti il fac seara de seara la postul de televiziune B1.

Pentru ca subiectul pare (inca) fierbinte si starneste multe pasiuni, cei doi s-au gandit sa cheme in emisiune pentru discutii directe, fata in fata, pe Rudel Obreja (alaturi de Cosmin Gusa si Grigore Cartianu). Ba chiar si la telefon, au intrat in direct Leonard Doroftei si Catalin Tolontan.

Am fost extrem de atent la Rudel Obreja, sa vad cum se descurca in explicatii un fost boxeur ajuns intre timp Presedinte al Federatiei Romane de Box si Producator de Evenimente. Explicatii pe care se cuvine sa le dea, in legatura cu bugetul Galei, raporturile sale cu Ministerul condus in prezent de doamna Udrea, obiectivele de comunicare ale Galei, relatia sa cu marii nostri campioni Lucian Bute si Leonard Doroftei, etc.

Domnul Obreja a folosit de mai multe ori un termen scos din uz in lumea (poate prea civilizata) a Vestului, anume “exclusivitate”: “Am exclusivitate cu Interbox”, “Am exclusivitate cu Lucian” … astfel incat, plecand de aici, concluzia a suspinat aproape firesc, a scuza acuzatoare: “Cine ati fi vrut sa organizeze Gala, daca nu eu?!”

Mai mult, vorbind despre banii absorbiti in conturile firmelor sale ca despre o solutie salvatoare (fata de incetineala cu care se misca proiectele finantate sau finantabile de catre UE), domnul Obreja a parut ca cearta discret un aparat de stat neputincios si fara imaginatie creativa.

Puterea monopolului, afisat fara perdea, alaturi de concluziile ingreunate de un complex de superioritate de genul “Daca nu eu – atunci cine?” si “Daca nu acum, atunci cand?” – fac din domnul Rudel Obreja un impresar de talia fratilor Becali (ii cunoasteti din fotbal). Adica el si numai el, e omul potrivit la locul potrivit, tipul care a prins trenul pentru ca a citit cu atentie mersul trenurilor, etc.

Daca a ales calea spinoasa a impresariatului “pe banii mei”, daca a inceput sa se bucure – ca un adevarat antreprenor – ca “da salarii la oameni” si ca “plateste taxele in Romania”, atunci domnul Obreja va avea cu siguranta bunul simt sa recunoasca la un moment dat ca nu le poate el insusi duce pe toate si, intr-un moment de inspiratie divina – isi va angaja un Presedinte la Federatia Romana de Box! 🙂