Cum si cand au stabilit locuitorii din Anghiari ca mistretul sa fie simbolul apartenentei lor la spiritul Toscanei? – nu as putea raspunde la aceasta intrebare. Dar ne-am oprit si va propun astazi cateva imagini care vorbesc de la sine despre folosirea programatica a porcului mistret pentru ceea ce inseamna, pana la urma, dragostea de padure, dragostea de natura, spiritul liber, inlantuit de bunavoie in arealul definit de dealuri prea frumoase pentru a le parasi …  Ca localnicii ii spun cinghiale, englezii wild boar, nemtii Wildschwein sau francezii sanglier: in toate limbile pamantului, cei care trec prin Anghiari retin un lucru, in afara frumusetii orasului medieval – exista o legatura intre Toscana si porcul mistret! 🙂

Care sa fie aceasta? Poate vinul rosu …

mistret 2 mistret 3 mistret 4 mistret 5 pasiunea pentru mistreti


Dragilor,

bine v-am regasit … din Italia! Ideea ca “suntem peste tot acasa”, vorba galeriei Rapidului, se potriveste in Italia mai mult ca oriunde in strainatate. Puteti urmari filmuletul autocritic semnat cu umor de Bruno Bozetto si sa va intrebati daca in locul steagului italian nu s-ar potrivi perfect tricolorul romanesc?!

Nu numai ca suntem multi aici, dar – cum ati observat din materialul prezentat mai sus, ne potrivim teribil ca … mentalitate! De aceea, firescul initiativei media romano-italiene s-a asternut  peste cele doua natiuni de ginta latina mai degraba mai tarziu decat prea devreme …

Vesnic neastamparatul Dan Diaconescu … e din aceasta perspectiva un om care observa atent lumea din jur, felul in care e construita, trendurile ei – nimic mai mult, nimic mai putin decat un speculant de clasa. “Domnul in Direct” a reluat transmisia dintr-un studio inchiriat in Italia si emite prin satelit, in ciuda CNA-ului din Romania, pentru ca a simtit bine: avem drepturi, suntem cetateni europeni si semanam cu cei care se deosebesc fundamental de spiritul german al Europei de maine!

Primary Target, de data aceasta: romanii din peninsula. Dar – daca-si va negocia prezenta in grilele cablistilor, il vom regasi in curand si acasa!

 

Dan Diaconescu in Direct la ROMIT TV

Dan Diaconescu in Direct la ROMIT TV

 


Voievodul Unirii si unealta mortii sale

Nu am bagat de seama, pana acum, cat de mult seamana Mihai cu Basta – aproape ciudat de mult!


Care e esenta curiozitatii? Faptul de a nu se opri locului. Nu-i lipseste rabdarea, dar e dominata de intrebarea “Ce-ar fi daca …?”, pe care o combina in chip fericit cu bucuria experimentului – avand constiinta istorica a evolutiei lucrurilor iesite din mana omului. Intr-un anume fel spus – lucrurile evolueaza continuu in jurul nostru, cata vreme noi ne pastram constanta curiozitatea. Cata vreme noi ne fixam interior in curiozitate, lucrurile se transforma in ritm alert, in jurul nostru.

Intrebarea pe care ne-o punem, impreuna cu cei de la Honda: se poate constitui un program in jurul curiozitatii, caci … nu cumva a fost curiozitatea aceea care a dus la izgonirea noastra din Rai? … Ei bine, din raspunsul lor tragem concluzia noastra, ca exista si o parte buna a curiozitatii, atunci cand neastamparul ei se pune in sprijinul Binelui.

Dintre toate secventele – cea cu imnul Braziliei (omagiu pentru Ayrton Senna) si cea in care robotzelul evoluat fuge in stanga ecranului, lasand in urma aplicatia pentru medicina – ne-au ramas pe retina, mai aproape suflet! 🙂

Daca si voi credeti ca Binele invinge, semnati va rog Petitia pentru introducerea Medicinii Personalizate – sa miscam lucrurile in directia buna! Va multumesc, Calin Diaconu

http://www.petitieonline.ro/petitie/introducerea_tratamentelor_personalizate_si_inovatoare_pe_lista_medicamentelor_compensate_o_sansa_la_viata_-p06551149.html


Titu-Maiorescu

Acum 100 de ani, in Iulie 1913, Bucurestiul devenea Capitala Balcanilor.

Aici s-au intalnit pentru a incheia prin negocieri directe cel de-al doilea razboi balcanic, reprezentantii natiunilor combatante: Venizelos al grecilor, Pashich al sarbilor, Vukotich al muntenegrenilor, Tonchev al bulgarilor, Maiorescu al romanilor …

Dupa un razboi de 33 de zile (si dupa izbucnirea unei epidemii de holera in randul armatei romane), s-a urmarit sa se ajunga cat mai repede la concluzii … mai intai, romanii au primit sudul Dobrogei – Cadrilaterul – de la bulgari, apoi i-am ajutat cat s-a putut sa ramana un fel de “forta ponderatoare” intre sarbi si greci.

Batalia diplomatica intre fostii aliati ai primului razboi balcanic (disputat de cei mici impotriva Turciei si incheiat cu Pacea de la Londra), s-a purtat in principal in problema Macedoniei – teritoriu care si astazi reprezinta o dilema  pentru politicienii bulgari, sarbi si greci: exista entitatea teritoriala ca atare dar nu exista poporul si nici limba macedoneana! De aceea, fiecare a cautat sa obtina o bucata cat mai mare din aceasta provincie de granita … grecii si sarbii castigand in fata bulgarilor, infranti, acestia din urma considerand tratatul de la Bucuresti ca o catastrofa!

Incepute la sfarsitul lunii Iulie 1913, negocierile iau sfarsit in 8 August iar doua zile mai tarziu se semneaza Tratatul de la Bucuresti.

Mai trebuie sa consemnam faptul ca romanii au fost cei care s-au opus cu succes prezentei turcesti la Bucuresti, considerand – cu cat curaj si ce prestanta! – ca problema este a natiunilor balcanice, iar Turcia nu ar ar avea de ce sa fie invitata … Turcia, spaima tinerelor natiuni din Blacani, nascute pe ruinele Imperiului otoman, a fost invitata sa stea acasa la ea, si nu a avut incotro: a ascultat de noi!

 

Vocea romaneasca in Europa incepea sa se faca nu numai auzita dar si respectata: putea fi tanarul regat un factor de stabilitate in Balcani? Au trecut 100 de ani, in care am avut parte de doua razboaie mondiale, un experiment comunist si o epoca de tranzitie spre cele 8 euroregiuni care se vor lua la intrecere pentru fondurile europene … Ce-a mai ramas din maretia acelui moment?  Analizati “Partidul Conservator” intre momentul lui de atunci si cel de-acum si veti avea, poate,  unul din raspunsuri …