La ora 17 si ceva, astazi, Domnul Presedinte ne-a pedepsit “la gramada”: deci nu vreti reforma sistemului, nu mai reformam sistemul! Retrag Legea cea Noua pe care v-as fi supus-o dezbaterii … daca ati fi dezbatut-o cum v-am sugerat eu! 

Nu vreti schimbarile propuse in forma aprobata de mine, atunci nu mai facem schimbari!

Ori facem ca mine, ori … faceti ca mine!

De dimineata, la pompa, motorina trecuse inca un prag psihologic – de 6 RON/litru.

In tot acest timp, Regele Mihai tace demn fata de acuzatia de tradare nationala …  Se vede treaba ca Romanii par sa nu inteleaga lectia decentei regale… Romanii aveau nevoie de un motiv de tipul “atac la un profesionist nevinovat, fie el si sirian adoptat” pentru ca gardurile de protectie sa devina insuficiente!

Inca nu aud si nu vad conducatorii opozitiei unite (care opozitie?) sa propuna un lucru, aparent atat de simplu: AN-TI-CI-PA-TE!

Apropo: stie cineva cine e acest Ciuhodaru?! Cum si cand a aparut el in zona Puterii ? O fi afisul de mai jos un fals ordinar :-)?

Tudor Ciuhodaru - o stangacie a actualei Puteri...

 

 


Cand putem avea pretentia sa stim ca o lege pe care am pus-o sa guverneze vietile noastre, sa asigure functionarea normala a unui domeniu al societatii … este perimata, trebuie carpita sau daramata si in cele din urma, inlocuita?

Intr-un singur mod. Mai intai trebuie sa constatam ca legea respectiva “s-a invechit”, a ramas in urma timpului (sau a vremurilor 🙂 …!). Printr-un spirit de observatie “de bun simt”, vedem cu ochiul (ramas) liber, ca legea respectiva nu-si mai indeplineste menirea pentru care a fost conceputa si data tuturor spre ascultare.

Iar in momentul in care o lege devine neputincioasa, doar cei care nu pot altfel mai asculta de ea, iar cei care pot s-au invatat sa o ocoleasca; cand lucrurile in fapt se intampla altfel decat lucrurile inscrise in imaginarul perfect al dreptului, atunci e timpul interventiei: caci o lege neputincioasa e o lege nefolositoare!

E ca si cum n-ar fi.

Degeaba-mi spui ca beneficiez de servicii medicale “gratuite”, daca ajuns pe patul de spital, fiecare schimbare a cearceafului ma costa!

Pe de alta parte, nu ar trebui sa avem pretentii prea mari de la legea cea noua. Ea nu e decat inmanuncherea sperantelor intr-un viitor mai bun, daca nu cumva, cineva, din interese de moment, include niste “bug”-uri despre care vom afla mai incolo (~ si “care vor bubui”) in viitor … Declaratiile si zambetele cele mai candide pot ascunde de multe ori intentii rau-voitoare.

In esenta, doctorul Raed Arafat ne spune: schimbati legea, dar va rog aveti grija la ce s-a construit pana acum in sistemul de urgenta … Va rog, nu daramati eforturile pe care le-am depus pana acum, pastrati ce e bun!

Personal, simt nevoia sa scriu aceste randuri si din dorinta de a-i multumi personal – dumnealui si celor multi angrenati in serviciile medicale de urgenta, pentru ca am avut prilejul sa ii cunosc si sa verific functionalitatea lui “112” pe propria-mi experienta.

De aceea, cred ca e bine sa revolutionam sistemul medical printr-o lege care sa prevada cati bani trebuie platiti in avans si in rate, astfel incat cearceafurile sa se schimbe “gratuit” in spitale :-), dar totodata, sa ne aducem aminte de vorba filosofului care sugera ca dupa baie, ar fi indicat sa nu se arunce si copilul, odata cu apa cea murdara din copae …


Un grup de oameni de stiinta (vezi  www.thebulletin.org ) au pretentia de a sti sa calculeze cat de departe (sau de aproape) ar fi ajuns omenirea de finalul ei (“Doomsday” sau “Apocalipsa”)!

Cica tocmai am mai fi avansat cu un minut, ajungand de la 6 la 5 minute de momentul in care omenirea se va autodistruge.

Motivul? Din cate am inteles, oamenii politici au facut prea putin pentru dezarmarea nucleara si inca si mai putin pentru combaterea incalzirii globale.

Totusi, nu stam rau … Caci in 1953, dupa un test cu bomba cu hidrogen al Statelor Unite, ceasul mai arata doar … 2 (doua) minute !!!

Este deci timp sa mai dormim o vreme, pe-o ureche … ?!

Sfarsitul lumii construita de Dumnezeu nu poate fi citit pe un ceas construit de om ... fie el, de stiinta!


Pe vremea de dinaintea aparatelor digitale, era simplu.

Cateodata uitai sa “tragi” filmul si faceai doua poze “suprapuse” … Abia cand il luai de la developat, iti dadeai seama daca ai fost “artist fara voie” sau un simplu ratangiu! 🙂

Azi, in plina era digitala, pare ca lucrurile s-au simplificat pentru creatorul de colaje foto.

Prin expunerea diferita a unuia si aceluiasi cadru (fiecare cu centrul său de interes si de claritate), se creeaza o perceptie foarte apropiata celei de tipul “te vad 3D da’n-am ochelarii la mine“!

In exemplul oferit de Stefan astazi, vom putea intelege – fiecare dupa voia si puterea privirii sale -, fie nori, fie pietrele surprinse pe fundul unui lac, fie … felul in care pietrele se transforma in nori … orisicum, plecam de la premisa ca nimic nu e gresit din ceea ce dorim noi sa interpretam.

Am tinut sa “stricam” – in parte – surpriza privitorului, aratand in schimb “pasii” prin care artistul a ajuns la finalul operei.

1. Suprafata apei - reflexie

2. Fundul Lacului - transparenta

... Realitatea rasturnata!

 


Originalul e asteptat an de an de catre nemti, in Noaptea de Anul Nou.

Daca nemtii sunt aceia care i-au facut-o la modul asta lui Sarcozy si nu e o simpla razbunare a victimei D.S.K. – violat si el anul trecut de o camerista de culoare, atunci … ne intrebam in mod legitim, cine mai are de pierdut alegerile franceze de anul acesta?

Oricum, e bine si reconfortant sa vedem ca mai functioneaza satira politica in democratiile mature :-)!