– Şefu’, ce facem, că ni s-a terminat gresia…?!
– Găsiţi mă, o soluţie, ceva! Să placă ochiului!
– Putem să …
– Da, mă! Puteţi!
– Bine şefu’, cum zici matale! Da’ pe urmă să nu ne pui să dăm jos, că se-ntăreşte al naibii de tare!
February 21, 2011
– Şefu’, ce facem, că ni s-a terminat gresia…?!
– Găsiţi mă, o soluţie, ceva! Să placă ochiului!
– Putem să …
– Da, mă! Puteţi!
– Bine şefu’, cum zici matale! Da’ pe urmă să nu ne pui să dăm jos, că se-ntăreşte al naibii de tare!
February 20, 2011
Un lucru pare sigur: nu vom renunţa la floricele şi nici la canapeaua din faţa televizorului :-)!
În rest: dacă semnalul dat recent de comisarii europeni, cum că vom avea prin lege un singur tip de încărcător pentru toate mărcile de telefon mobil comercializate pe piaţă – atunci de ce nu ne-am bucura miraţi de filmuleţul de mai jos?
Tehnologia îşi va face loc în viaţa noastră, dacă e prietenoasă: uşor de învăţat şi uşor de … procurat!
February 20, 2011
Părea că otevizarea este capătul nostru de drum, fundătura în care am ajuns coborând treaptă după treaptă – telespectatori majoritari, dictatori ai audienţelor şi televiziuni supuse regulilor pieţii…
Un licăr de speranţă, la sfârşitul săptămânii trecute, când PRO-TV a lansat cu mare succes un format preluat de-afară, dar astfel gândit încât lasă libertate creativităţii locale…
E normal să ne întrebăm: de unde tot succesul acesta?!
Emisiunea are de toate: o competiţie între regiunile istorice ale Ţărilor Române – în care surprizele plăcute sunt puse cu atât mai tare în evidenţă prin reţeta contrastului cu aceia care îşi prezintă normalitatea drept lucru ieşit din comun…
Tupeul Elodiei, dispărută ca atâţia alţii în anii din urmă, e în sfârşit huiduit şi eliminat cu trei “x”-uri de un juriu şi un public care au venit să caute şi să răsplătească talentul autentic!
Felicităm ProTV-ul pentru implementare şi nădăjduim că televizorul mai are de oferit … surprize plăcute!
February 15, 2011
February 14, 2011
Mă-ntrebam zilele trecute dacă MBA-ul ne asigură fericirea, dacă ne garantează drumul spre rai? Norocul nostru, zic, că adevărata cunoaştere nu se rezumă la educaţie – altfel, aveam de investit fiecare sume importante în privinţa mântuirii :-)!
În acest sens, cunoaşterea revelată are o prestanţă care se poate subînţelege din definiţie: nu se dă “la liber”… Am spune, în limbajul de azi: cartela e la Dumnezeu! Mai mult, Sfânta Scriptură – care păstrează Adevărul suprem, nu are nevoie de interpretări libere (şi cu atât mai puţin libertine)… singura libertate a omului dedicat cunoaşterii: să asculte cu atenţie mesajele care îi vin de la Dumnezeu.
Adevărata cunoaştere implică trăirea lăuntrică a Adevărului, iar mitul faustic explică tocmai limitarea competenţelor personale… Până ajung să ştiu totul, iaca: am nevoie de o nouă tinereţe, chiar şi numai pentru a trăi o presupusă fericire!