Preaplinul scurtei epoci de boom 2004-2008 frematand inca in amintirea multora si fara un orizont luminos pentru anii ce stau sa inceapa (criza americana de la finalul lui 2008 abia anul acesta si-a mutat centrul in Europa), apare tot mai bine conturata tagma nemultumitilor:

  • fie sunt din aceia care considera ca au pierdut ceva;
  • fie sunt din aceia care considera ca nu castiga suficient;
  • fie sunt din aceia care se considera tradati;
  • fie sunt din aceia care se considera uitati …

… ce ii uneste pe toti nemultumitii intr-o tagma a carei voce incepe sa se faca tot mai auzita in ultima vreme?

Noi credem ca lipsa exercitiului rabdarii!

Despre rabdare am avut prilejul sa meditez anul trecut vreme de trei luni, si nu singur – ci la umbra mangaietoare a primului teolog al crestinismului – Sfantul Pavel.

Recomand cu caldura spre meditatie acelora care se grabesc sa lase frau liber nemultumirii sa le copleseasca pacea si echilibrul launtric, spre lectura: Romani (5) si Evrei (12).

In Scrisoarea catre Romani – capitolul 5 – ni se explica felul in care apare si lucreaza in om virtutea rabdarii, spre dobandirea uneia dintre cele trei virtuti capitale – cea a sperantei: “… suferinta aduce rabdare, si rabdarea incercare, si incercarea nadejde“.

In Scrisoarea catre Evrei – capitolul 12 – ni se atrage atentia ca virtutea rabdarii nu poate lipsi intr-un proces al inteleptirii, dar mai ales asupra tentatiei abandonului (la inceput, rabdarea oricarei mustrari e un exercitiu cu gust amar): “rabdati spre inteleptire” si “orice mustrare la inceput nu pare ca e de bucurie, ci de intristare, dar mai pe urma da celor incercati cu ea roada pasnica a dreptatii“.

Vremea nemultumitilor – vremea nerabdatorilor!


Lecţia trecută ne-am lămurit oarecum asupra aspectului comercial al chestiunii.

Sigur, timpul ne-a grăbit foarte iar folosirea unui număr prea mare de cuvinte în articol a deranjat pe aceia care nu au avut răbdarea să citească până la capăt… Nu am apucat să recunoaştem DISCREŢIA AD-urilor postate de GOOGLE, ci doar (IN)EFICIENŢA, sau mai corect spus PERFECTIBILITATEA anunţurilor publicitare în relaţia pe care şi-o construiesc  cu targetul receptor de mesaje…

De aceea, mi se pare firesc ca în aceast al doilea moment de reflecţie asupra MARELUI INTERNET, să tăcem un pic … pentru a da cuvântul unui invitat special: TIM BERNERS-LEE, nimeni altul decât inventatatorul internetului.

Cheia speech-ului este sintagma UNADULTARETED DATA/RAW DATA/LINKED DATA…  şi e un bun punct de plecare în dezbaterea următoarei teme: despre Wikileaks.

PS: Player-ul de mai jos e mai prietenos decât cel al YouTube: are până şi opţiunea traducerii!


Inaugurăm astăzi o subcategorie nouă în cadrul rubricii “Insomnii”.Măcar, dacă nu putem dormi, să o facem cu folos … Nu ne vom mai întreba unii pe alţii CUM NE-A SCHIMBAT CAPITALISMUL VIAŢA în ultimii 20 de ani, pentru că o asemenea întrebare ne pune în evidentă inferioritate faţă de semenii noştri din Apus, care au învăţat pe pielea lor mişcările ciclice, şerpeşti, ale economiei de piaţă …

Nu! Mai degrabă strig pentru a vă provoca să ne obosim un pic gândirea asupra unui fenomen care şi pentru EI este la fel de nou ca şi pentru NOI.

Să plecăm deci de la întrebarea CUM NE-A SCHIMBAT INTERNETUL VIAŢA, şi să o facem având conştiinţa că suntem poate cei de pe urmă mohicani care avem amintiri despre o lume care apune încet dar sigur: lumea dinaintea computerului personal conectat la MARELE INTERNET!

Să începem cu începutul… Ca atunci când suntem puşi să interpretăm un război prin pacea care s-a încheiat la sfârşit – să ne întrebăm, senini: CUI FOLOSEŞTE INTERNETUL? Veţi spune – nouă, tuturor…

Şi suntem în principiu de acord, întrucât chiar în acest moment în care vă scriu, mă văd nevoit a recunoaşte că nu aş putea “ajunge” atât de repede către atât de mulţi fără acest instrument legat la firele nevăzute ale wireless-ului şi de acolo, mai departe, până în America şi-ncotro mai ajunge cablu şi antena … :-)!

Dar cine suntem care va să zică “aceştia, noi toţi”?

Păi, doară nu suntem cu toţii egali – am înţeles între timp că aceasta e una din marile utopii care ne-au amăgit sufletele. Fiind deci unici, (fiecare în felul lui şi nu fiecare pentru el – aia e altceva) … să încercăm totuşi o catalogare, sau măcar o subîmpărţire pe teme de interes individual sau de grup.

Nimic mai simplu, dacă avem la îndemână un exemplu potrivit! Iar întâmplarea face ca astăzi să fi primit o superbă colecţie de catrene, închinate inamicului numărul unu al sărbătorilor: colesterolul, duşmanul nevăzut. Se cheamă ODA SARMALEI (autor: sclipitorul Păstorel Teodoreanu).

Citesc şi râd. Şi mai citesc o dată, pentru a respira în tihnă rima şi ritmul şi sensul jocului perfect al cuvintelor nici prea lungi şi nici prea scurte, numai bune de gustat … Şi, la un moment dat, ce să vezi: pe coloana din dreapta (aceea aparent nebăgată în seamă de nimeni!) – ZBANG!!! … văd cu coada ochiului o recomandare despre … REGIMUL DIABETIC, integrată automat în context de inteligenţa artificială a MARELUI INTERNET!!!

Mai jos, aveţi o mostră despre cum vom servi publicitatea în viitor, personalizată pe gustul fiecăruia – la modul imperios: IA DUMNEATA DE AICI, CĂCI NOI ŞTIM MAI BINE CE ŢI SE POTRIVEŞTE! Te vom servi cu linguriţa sau cu polonicul – asta are mai puţină importanţă, acum.

Ce contează şi ce trebuie să reţinem este că s-a inventat în sfârşit REŢETA PERSONALIZATĂ DE ADMINISTRARE A PUBLICITĂŢII!

VIVAT! CRESCAT! FLOREAT!

(Cât timp mă duc să-mi pun un şpriţ slab, de vară – deh, ca după sărbători, vă las să vă delectaţi cu imaginea tâmpă a ecranului Toshibei înmărmurite de atâta pricepere, urmând ca textul integral al poeziei să îl primească BONUS TOŢI ACEIA CARE SE ABONEAZĂ LA ACEST BLOG … 🙂 !)


ODĂ SARMALEI şi REGIMUL PENTRU DIABETICI... (CLICK ON PICTURE!)