De dimineata am ascultat un interviu la radio (Realitatea FM), in care unul din candidatii la Presedintie aducea in mod incredibil elogiul “furnicutzelor” care au “repus in circuit” fierul vechi din diferitele combinate dezafectate… “Cate utilaje n-am vandut, catre agentii economici, in toti anii astia: cu contract, totul in regula… si le-am facut un bine: daca ar fi cumparat unul nou, i-ar fi costat milioane de euro, asa – mie mi-au dat trei sute, o suta de mii…”. Omul dorea sa salveze tara, dar nu oricum: avea asa, un fel de emotie in glas: ca nu ar vrea sa ajunga sa traiasca momentul in care romanii ar ajunge si ei sa cerseasca, cum o fac azi tiganii. Omul se mandrea cu etnia lui, pe care o numea cu drag “masa de manevra” – si am ajuns la birou, anuntandu-mi colegii: “Gata! Criza e pe terminate! Vor salva rromii Romania!”…
… si inchei ziua in mana cu “Mitologia Romana” a lui Romulus Vulcanescu (Ed Academiei, 1987,p.276) – in care e explicata prezenta corbului pe pecetea munteneasca. Pasare neagra si hoata, iubitoare de metal pretios si de neatentie, fura inelul de identitate al pruncului fecior de domn, nascut din iubirea descalecata a domnitorului celui grabit… Vai noua, de-ar fi adevarata legenda intemeierii astfel a Tarii Romanesti!
As propune o dezbatere – si va invit sa o facem – in care, trecand neaparat prin manualele scolare (capitolul Razvan si Vidra) sa intelegem rolul minoritatilor in viata poporului nostru. Nu de alta, dar zilele trecute dl Frunda se minuna ca din 6 invitati in platou in momentul respectiv – doi erau unguri, vorbind despre Constitutia Romaniei!
Dupa inlaturarea lui Ceausescu prin impuscarea sa langa un zid oarecare al unei foste capitale a Tarii Romanesti (pana atunci celebra prin Turnul Chindiei); am avut de rezolvat si pus la punct multe probleme… Una dintre ele a fost sa aducem in actualitate Legea Fundamentala a Statului, CONSTITUTIA. Sa o transformam din litera moarta in litera vie: sa o adaptam astfel incat un “experiment” trist de genul concentrarii puterii in mainile unui singur om sa nu mai fie posibil.
Cu siguranta nu am fi retinut nuantele subtile ale separatiei puterilor in stat si nici mecanismele autoreglarii dintre cele trei puteri aflate in complexa si frumoasa interactiune, daca nu ar fi existat aceasta “fortare a interpretarii constitutiei”. Observati cum carticica galbena a inceput sa fie purtata pe la televiziuni? Cum abia acum, in aparenta ananghie, isi intra in drepturi – caci asta e soarta legii: sa o folosesti abia atunci cand ai nevoie de ea!
Sau ca – pe langa ea, s-au mai scris tomuri intregi de comentarii avizate, ca exista o disciplina numita drept constitutional si ca avem in aceasta tara o Curte Constitutionala, stand intr-un fel de-asupra tuturor…
Instalatiile de sonorizare au evoluat mult din vremea Pietei Universitatii pana azi. Organizatorii demonstratiilor sindicale din aceste zile, au adus microfoane si boxe de ultima generatie, iar Palatul Guvernului – sa fi avut termopane cu cinci camere, tot trebuie ca a rasunat in interior de furia muncitoreasca de afara! “JOS GU-VER-NU’!” si “U-NI-TA-TE!” – au fost probabil cele mai scandate lozinci. 
In albastru sau in rosu, de la BNS sau de la Sanitas, toti pareau a fi prezenti, cu mesajul “Potoliti-va, lasati-va de prostii si puneti treaba pe roate ca ne lasati fara paine!”
