http://www.economist.com/blogs/dailychart/2011/05/europes_economies.
Pe link-ul de mai sus, folositi harta interactiva pentru a intelege cum stam fata de cei cu care am ales sa ne comparam.
Nu atat marimea datoriei acumulate este problema noastra, cat faptul ca nu reusim sa punem in miscare mecanismele de crestere ale economiei… Ne-a stat consumul in loc, buzunarele celor care ar trebui sa cheltuiasca sunt cusute sau golite, nici programe gen Prima Casa sau Rabla nu par sa mai entuziasmeze pe careva!
Poate ma insel eu, insa problemele adevarate ale Romaniei – raman cele ale politicii economice.
Sa parcurgem harta interactiva a celor de la THE ECONOMIST, cu pasi marunti – de nespecialişti miraţi de marile decalaje între diferitele eurozone, euroregiuni sau euroţări:
0. Harta începe abrupt, cu indicarea faptului că NU TOATE Tarile Europei au aceeasi moneda: sunt cei cu Euro, cei legati la Euro si cei care (inca) mai au moneda proprie. Aici ar trebui sa citim mai mult despre politica monetara a Bancii Nationale, să ne întrebăm cum o monedă slabă avantajează/stimulează exporturile, ce se întâmplă dacă se “clatină” Euro cu cei nelegaţi la moneda europeană, dar totusi membri ai Uniunii?
1. Primul capitol analizat comparativ este ECONOMIA. Cu doi indicatori: “GDP/Person” si “Unemployment Rate”. Primul indicator este relevant pentru ca arata cantitatea de munca finalizata in bunuri si servicii, din care rezulta o anumita valoare totala – valoare care apoi se imparte la media populatiei anului de referinta. Nu conteaza numai cât s-a muncit, ci se ia în calcul câţi şi cum s-a muncit la Produsul Intern Brut … E mai ales un indicator al eficientei economice a natiunilor – deoarece unele bunuri necesita munca multa si valoreaza, vai! prea puţin … Unde stam noi? Pe penultimul loc, salvati de bulgari!
Al doilea indicator economic, al şomajului – ne ascunde undeva în jumătatea inferioară a clasamentului: e bine să nu fii pe primele locuri la acest capitol, căci rata şomajului se stabileşte împărţind numărul indivizilor “care nu au căutat loc de muncă în mod activ în ultimele patru săptămâni” la numărul celor care sunt înregistraţi ca activi în câmpul muncii… Ne întrebăm cu rezerve obligatorii cum sunt înregistraţi şomerii în România? Cum funcţionează psihologia unui popor care a fost educat să primească de lucru, iară nu să-şi caute sau (ideal) să-şi facă de lucru?
2. Al doilea segment sună foarte sec: DEBT. Adică, datoriile statelor membre ale UE. Cu trei indicatori: Public Debt (sau totalul datoriilor plătitorilor de taxe şi impozite, contractate şi acumulate indirect, în numele acestora, de guvernanţi); Budget Balance (pentru a vedea care din tările Europei sunt in situatia de deficit bugetar si cate sunt in excedent) şi Average Debt Maturity (care ne arata cat timp, in ani, a mai ramas inainte de maturizarea datoriilor contractate). Dacă la primele două nu stăm rău, în schimb nu înţeleg de ce stăm cel mai prost dintre toţi la “AVERAGE DEBT MATURITY”? Să însemne aceasta că ne-am împrumutat pe termen scurt? Că în foarte scurt timp (sub doi ani) vom începe să plătim datoriile către FMI? Ce va fi atunci – ar trebui să sperăm ca economia sa duduie, pentru a putea face faţă plăţilor care vor ajunge la scadenţă!
3. Tocmai de aceea, ne interesează foarte mult şi citim cu sufletul la gură cel de-al treilea segment analizat (putem să-i spunem şi unghi din care lucrurile se văd altfel), l-au definit la fel de concis ca pe celelalte: GROWTH. Adică, ia să vedem cum creştem, care e ritmul de dezvoltare? Ne-am aştepta ca mărginaşii europeni să duduie de câtă treabă au şi cât de mult au de recuperat … nu? Slovacia, Polonia, Cehia, Slovenia, Ungaria şi Bulgaria par sa aibe un demaraj bun, pe cand Romania este inexplicabil tinuta in loc de ceva, parca ar avea o ghiulea de picior!
Avem nevoie de înţelepciune şi abilitate în strategii de politică economică, şi asta repede – pentru că scadenţa datoriei suverane bate la uşă!
Like this:
Like Loading...