Comentarii din Cetate



E totul acoperit de zapada, suntem in vacanta – asa ca ne putem pune intrebari nevinovate. De pilda “Ce ne facem cu musculita de bucsus?” E o specie foarte rapace, se hraneste cu frunzele gardului viu – chelindu-l. Acum doua primaveri, in Parcul Circului … dar mai bine, va las sa vedeti filmuletul de mai jos:

 


In 1947, revista Time organizeaza o sedinta foto in pestera Lascaux – pentru a face cunoscute minunatiile lumii paleolitice.

E foarte instructiv ca atunci cand comparam dotarea tehnica a fotografilor de la mijlocul veacului trecut cu ceea ce au la dispozitie fotografii de azi, sa o facem dupa rezultatele muncii, nu dupa sculele pe care le tin in mana.

La fel, sa judecam actualitatea operelor de arta prin care omul cavernelor si-a dobandit faima eterna – nu prin uneltele pe care le-a avut la dispozitie, ci prin realizarile de o exceptionala naturalete pe care le-a reusit!

Localnicii vad pentru prima oara minunatiile pesterii lascaux

Localnicii vad pentru prima oara minunatiile pesterii lascaux

Arta fotografica

Lascaux - Arta rupestra

Lascaux – Arta rupestra

 

 


Patru actori din generatia noua – ne propun o ora si jumatate de spectacol in acelasi decor:  interiorul unui apartament, format dintr-o canapea, doua fotolii si o masuta. La care, adaugati un barulet, un telefon, si cateva carti din care se poate realiza o stiva. Pe care se poate sta, la o adica … Ah! Si un foen! Gata – recuzita piesei.

Insa cum faci sa-i tii in aceeasi incapere pe cei patru (sau sa admitem ca sunt doua cupluri?), vreme de o ora si jumatate, cand ei s-au intalnit pentru o formalitate pe care o vor rezolva in primele 3 minute:  au avut de semnat o declaratie – probabil pentru asigurari – despre felul in care copiii lor au incheiat o cearta. Cu sange, doi dinti lipsa …

Ce doare mai mult cand un copil vine acasa batut?

Orgoliul Parintilor e mare, insa ei tin sa fie civilizati: pot si trebuie sa reactioneze altfel decat au facut-o copiii lor in confruntarea din parc.

O piesa alerta, in care starile personajelor se succed si au loc transformari incredibile, iar totul devine “teatru in teatru” dupa ce bautura ii aduce la maxima sinceritate. O lume in care fiecare se cearta cu celalalt, pana cand nu mai ramane nimeni nezdruncinat. Principiile, care pareau atat de rigide la inceput – se dovedesc a fi de fatada, iar in spatele mastilor, actorii Teatrului Nottara – ne prezinta adevarurile omenesti eterne – slabiciunile, ipocrizia – de care suntem bolnavi cu totii!

Felicitarile noastre catre:  Cerasela Iosifescu, Luminiţa Erga, Adrian Văncică si Alexandru Jitea!

O distributie de exceptie!

O distributie de exceptie!


Pentru ca maine sunt alegerile, iar campania electorala a ajuns in sfarsit la final, va propun un film, in masura in care aveti conexiune buna, mood curios si timp la dispozitie. Alegeri vesele, tuturor!

Cred ca in curand va veni vremea sa ne intoarcem la Corifeii Scolii Ardelene, sa ne intrebam asupra activitatii lor absolut prodigioase: cum au reusit sa construiasca – prin studiul, traducerea, interpretarea si raspandirea  documentelor pe care le-au gasit la Vatican – o identitate nationala si un program in jurul caruia sa uneasca pe romanii din Transilvania … ideile lor fiind apoi preluate si dincoace de munti, pentru ca erau adevarate! Iar adevarul se simte, de la o posta – chiar daca uneori minciuna se parfumeaza pe sine cu “odicolon”, doar-doar va fi inghitita de cei fara minte sau cultura.

Avem nevoie de identitate nationala si de un program al interesului romanesc – in care Scoala trebuie pusa pe primul plan. Dupa aceea, lucrand, putem astepta cu rabdare – rezultatele. Peste inca 20 de ani :-)!

 


Hai sa incercam impreuna intrebarea corecta:

1. Sunt serviciile in slujba politicienilor? Adica ii slujesc ele (serviciile) pe ei (cei aflati la putere)?

2. Sunt politicienii in slujba serviciilor secrete? Adica sunt racolati ei (politicienii) de ele (servicii)?

Si intr-un caz, si in celalalt, ne dam seama ca ceva nu este in regula. Ca drumul acesta duce spre o zona intunecata, de dincolo de draperii, acolo unde urechea asculta si posesorul ei foloseste informatia dupa cum are nevoie.

Ceea ce decurge din modul acesta incalcit de a face “jocul politic”, prin: combinatii, dezvaluiri, demascari, diversiuni, tradari, amenintari, santaje, …, are foarte grave consecinte asupra societatii in general. Oricat ar vrea bietii oameni sa se “rupa de politic”, acesta navaleste in toate ungherele vietii de zi cu zi.

Locuri care ar trebui ferite de politic – precum Biserica, Scoala, Spitalul sau Armata – sunt corupte de limbajul si metodele securisto-politicianiste. Pe primul plan, de departe, amenintarile. Cum poate un sarman parinte, fie el si lucrator in Guvern, sa ameninte un profesor? Cum poate un biet pacient, fie el si secretar general al partidului, sa ameninte un doctor? Cum poate un enorias sa se ridice impotriva parohului?

Vechea si tragi-comica replica “Bai, tu ai idee cu cine te pui?!”, este din pacate din nou in actualitate, aruncata pe tapet de trista figura a lui Mihai Razvan Ungureanu (in galceava pe care i-a cautat-o zilele trecute lui Antonescu).  Cum va suna lucrurile lasate in coada de peste, lucruri despre care e limpede ca vom afla mai multe “in zilele urmatoare” … Buah!

” Îi mai spun ceva domnului preşedinte al Senatului, Crin Antonescu: presupunând prin absurd că serviciile speciale ale României s-ar implica în politică, tare mi-e teamă că domnia sa nu ar fi om politic

« Previous PageNext Page »