Insomnii



Lecţia trecută ne-am lămurit oarecum asupra aspectului comercial al chestiunii.

Sigur, timpul ne-a grăbit foarte iar folosirea unui număr prea mare de cuvinte în articol a deranjat pe aceia care nu au avut răbdarea să citească până la capăt… Nu am apucat să recunoaştem DISCREŢIA AD-urilor postate de GOOGLE, ci doar (IN)EFICIENŢA, sau mai corect spus PERFECTIBILITATEA anunţurilor publicitare în relaţia pe care şi-o construiesc  cu targetul receptor de mesaje…

De aceea, mi se pare firesc ca în aceast al doilea moment de reflecţie asupra MARELUI INTERNET, să tăcem un pic … pentru a da cuvântul unui invitat special: TIM BERNERS-LEE, nimeni altul decât inventatatorul internetului.

Cheia speech-ului este sintagma UNADULTARETED DATA/RAW DATA/LINKED DATA…  şi e un bun punct de plecare în dezbaterea următoarei teme: despre Wikileaks.

PS: Player-ul de mai jos e mai prietenos decât cel al YouTube: are până şi opţiunea traducerii!


Inaugurăm astăzi o subcategorie nouă în cadrul rubricii “Insomnii”.Măcar, dacă nu putem dormi, să o facem cu folos … Nu ne vom mai întreba unii pe alţii CUM NE-A SCHIMBAT CAPITALISMUL VIAŢA în ultimii 20 de ani, pentru că o asemenea întrebare ne pune în evidentă inferioritate faţă de semenii noştri din Apus, care au învăţat pe pielea lor mişcările ciclice, şerpeşti, ale economiei de piaţă …

Nu! Mai degrabă strig pentru a vă provoca să ne obosim un pic gândirea asupra unui fenomen care şi pentru EI este la fel de nou ca şi pentru NOI.

Să plecăm deci de la întrebarea CUM NE-A SCHIMBAT INTERNETUL VIAŢA, şi să o facem având conştiinţa că suntem poate cei de pe urmă mohicani care avem amintiri despre o lume care apune încet dar sigur: lumea dinaintea computerului personal conectat la MARELE INTERNET!

Să începem cu începutul… Ca atunci când suntem puşi să interpretăm un război prin pacea care s-a încheiat la sfârşit – să ne întrebăm, senini: CUI FOLOSEŞTE INTERNETUL? Veţi spune – nouă, tuturor…

Şi suntem în principiu de acord, întrucât chiar în acest moment în care vă scriu, mă văd nevoit a recunoaşte că nu aş putea “ajunge” atât de repede către atât de mulţi fără acest instrument legat la firele nevăzute ale wireless-ului şi de acolo, mai departe, până în America şi-ncotro mai ajunge cablu şi antena … :-)!

Dar cine suntem care va să zică “aceştia, noi toţi”?

Păi, doară nu suntem cu toţii egali – am înţeles între timp că aceasta e una din marile utopii care ne-au amăgit sufletele. Fiind deci unici, (fiecare în felul lui şi nu fiecare pentru el – aia e altceva) … să încercăm totuşi o catalogare, sau măcar o subîmpărţire pe teme de interes individual sau de grup.

Nimic mai simplu, dacă avem la îndemână un exemplu potrivit! Iar întâmplarea face ca astăzi să fi primit o superbă colecţie de catrene, închinate inamicului numărul unu al sărbătorilor: colesterolul, duşmanul nevăzut. Se cheamă ODA SARMALEI (autor: sclipitorul Păstorel Teodoreanu).

Citesc şi râd. Şi mai citesc o dată, pentru a respira în tihnă rima şi ritmul şi sensul jocului perfect al cuvintelor nici prea lungi şi nici prea scurte, numai bune de gustat … Şi, la un moment dat, ce să vezi: pe coloana din dreapta (aceea aparent nebăgată în seamă de nimeni!) – ZBANG!!! … văd cu coada ochiului o recomandare despre … REGIMUL DIABETIC, integrată automat în context de inteligenţa artificială a MARELUI INTERNET!!!

Mai jos, aveţi o mostră despre cum vom servi publicitatea în viitor, personalizată pe gustul fiecăruia – la modul imperios: IA DUMNEATA DE AICI, CĂCI NOI ŞTIM MAI BINE CE ŢI SE POTRIVEŞTE! Te vom servi cu linguriţa sau cu polonicul – asta are mai puţină importanţă, acum.

Ce contează şi ce trebuie să reţinem este că s-a inventat în sfârşit REŢETA PERSONALIZATĂ DE ADMINISTRARE A PUBLICITĂŢII!

VIVAT! CRESCAT! FLOREAT!

(Cât timp mă duc să-mi pun un şpriţ slab, de vară – deh, ca după sărbători, vă las să vă delectaţi cu imaginea tâmpă a ecranului Toshibei înmărmurite de atâta pricepere, urmând ca textul integral al poeziei să îl primească BONUS TOŢI ACEIA CARE SE ABONEAZĂ LA ACEST BLOG … 🙂 !)


ODĂ SARMALEI şi REGIMUL PENTRU DIABETICI... (CLICK ON PICTURE!)


Omul – fie politician sau simplu oengist, fiu al Bisericii sau sindicalist, atunci când se osteneşte să prindă un gând spre a-i convinge pe ceilalţi de adevărul şi dreptatea lui, spre a-i atrage lângă sine pentru o eventuală sporire a volumului sau amplificare a ecoului vocii sale (în repetiţie de canon sau aplauze prelungite, după caz 🙂 ), … omul acela se expune, vorbind, luminii.

Atrăgând atenţia asupră-i, fiecare vorbitor s-ar cuveni, mai înainte de orice, să-şi pună în serioasă ordine viaţa sa morală, forma existenţei sale putând influenţa grav credibilitatea mesajului exprimat!

Reflectoarele îi găsesc ... pe cei care le caută!


Un nou episod – la nici măcar un an distanţă – în istoria cutremurelor din Chile. Faţă de cel de acum un an (care a măsurat peste 8 grade), cutremurul de anul acesta este puternic, dar un pic mai mic – 7,1

Încă nu avem imagini – dar filmuleţul de anul trecut ne vorbeşte despre cum se construieşte în Chile şi ce înseamnă un cutremur de peste 8 grade pe Richter…


Când Gigi Becali a ieşit pe post zicând „Uite-aşa, na! Am făcut şi eu o aroganţă! Ca să moară duşmanii mei! Hă, hă, hă!” – am rămas oarecum surprins de formula folosită. Dar am trecut repede mai departe, căci Gigi are voie să spună orice: televiziunile îl promovează, DNA-ul îl ascultă, poporul îl copiază …

Apoi, s-a întâmplat ca un prieten să-mi povestească o întâmplare despre un mogul oarecare, care folosea cuvinte de genul „băiatul ăla” cu referire directă la specialiştii angajaţi pe bani grei pentru a-l ajuta în proiecte speciale. Amicul meu, ceva mai sensibil din fire, a catalogat manifestarea respectivă drept aroganţă tipică unui anumit gen de parveniţi…

În fine, zilele trecute citeam o Istorie a Literaturii Germane – pentru a afla, printre altele, că cea mai veche scriere laică ce păstrează o comoară a vechii limbi germanice (Althochdeutsch, sf sec VIII) a fost concepută sub forma unui glosar de termeni, şi s-a intitulat – după primul cuvânt din listă – „Der deutsche Abrogans… în fapt, un dicţionar latin-german copiat la comanda împăratului Carol cel Mare. Surprinzător, acest prim cuvânt, „abrogans” era tradus în germana veche cu „dheomodi” (de unde a derivat apoi demütig) – echivalentul lui smerit (modest)!

Această ultimă informaţie a constituit declicul unor căutări obligatorii…

Haidem deci la Dicţionarul latin-român, pentru a înţelege rădăcinile termenului de care m-am izbit atât de des în ultima vreme! Rezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare, şi ele ne vor ajuta sper să înţelegem mai bine lumea în care trăim.

Astfel, am aflat că există trei termeni foarte apropiaţi (cel puţin fonetic):

  1. abrogo – a anula (valabilitatea legii); termen juridic folosit în formula cunoscută „legea cutare a fost abrogată”;
  2. arrodo – însemnând a roade, a mânca ronţăind; termenul e specific geologilor care vorbesc de „eroziune”;
  3. arrogo (sau adrogo) – care semnifică a-şi atribui, a-şi aroga (ceea ce nu se cade)

Şi atunci abia …, mi s-a părut că am înţeles cum aroganţa lui Gigi erodează privirea anumitor intelectuali care îşi arogă dreptul de a abroga din butonul telecomenzii lor, năucitoarele emisiuni de ştiri sportive…

« Previous PageNext Page »