Pentru ca maine sunt alegerile, iar campania electorala a ajuns in sfarsit la final, va propun un film, in masura in care aveti conexiune buna, mood curios si timp la dispozitie. Alegeri vesele, tuturor!

Cred ca in curand va veni vremea sa ne intoarcem la Corifeii Scolii Ardelene, sa ne intrebam asupra activitatii lor absolut prodigioase: cum au reusit sa construiasca – prin studiul, traducerea, interpretarea si raspandirea  documentelor pe care le-au gasit la Vatican – o identitate nationala si un program in jurul caruia sa uneasca pe romanii din Transilvania … ideile lor fiind apoi preluate si dincoace de munti, pentru ca erau adevarate! Iar adevarul se simte, de la o posta – chiar daca uneori minciuna se parfumeaza pe sine cu “odicolon”, doar-doar va fi inghitita de cei fara minte sau cultura.

Avem nevoie de identitate nationala si de un program al interesului romanesc – in care Scoala trebuie pusa pe primul plan. Dupa aceea, lucrand, putem astepta cu rabdare – rezultatele. Peste inca 20 de ani :-)!

 


Dupa dealuri …

E un film despre lumea nevazuta, cea care se ascunde privirilor noastre, si asa dezvatate sa caute adevarul: pentru ca adevarul ne este servit pe tava de catre “cainele de paza al democratiei” – presa.

Ce stiam despre “cazul Tanacu”? Ce am auzit si ce am vazut la televizor: la o manastire de maici s-au practicat ritualuri de exorcizare asupra unei maicute. Aceasta a murit, politia a inceput investigatiile, parintele si cateva maicute au primit ani grei de puscarie. Statul a aplicat pedepse dupa legile in vigoare, pentru ceea ce judecatorii au catalogat drept “lipsire ilegala de libertate”.

Apropo – in noiembrie 2011, Preotul respectiv a fost eliberat din inchisoare. Citam din arhiva ziarului “Gandul”:

“Fostul preot Petru Corogeanu a fost încarcerat la Penitenciarul Valsui în 30 ianuarie 2008, după ce a fost condamnat la şapte ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru lipsire ilegală de libertate, urmată de moartea victimei. Sentinţa a fost dată după mai mult de doi ani şi jumătate de procese în care Petru Corogeanu a fost judecat de mai multe instanţe din ţară.
În iunie 2005, fostul preot, împreună cu patru măicuţe, au supus o altă măicuţă de 23 de ani unui ritual de exorcizare, la Mănăstirea “Sfânta Treime” din Tanacu, judeţul Vaslui. Măicuţa a murit după ce a fost ţinută trei zile fără apă şi mâncare, fiind imobilizată pe o cruce de lemn.
Trei din cele patru măicuţe au fost eliberate condiţionat la sfârşitul anului trecut, iar cea de-a patra a fost pusă în libertate la mijlocul acestui an.”

Ce stim acum – dupa vizionarea filmului “Dupa dealuri”, despre “cazul Tanacu”?

Ca evenimente atat de complexe au nevoie de cercetare pentru a fi povestite si de rabdare pentru a fi ascultate. Pastrarea unui ton obiectiv in prezentarea unor fapte grave, punerea lor sub lumina reflectoarelor fara a inclina balanta intr-o parte sau alta, lasand judecata pe seama spectatorului … e un lucru greu de realizat!

Obiectivitatea lui Mungiu se hraneste din acuzele aduse sistemului. Oamenii sunt “sub vremuri”: Spitalul romanesc – si nu Biserica – este cel care iese “mai rau sifonat” dupa acest film. Pentru ca Spitalul isi declara neputinta, pe cand Biserica incearca sa lupte – asa cum stie ea, cu cel Rau. In cazul de fata, cu boala Alinei (in realitate, sarmana fata se chema Irina).

Cautand sa arate lumii de la Cannes ce a mai gasit “dupa dealuri”, Mungiu – bolnav pana la obsesie de specificul raului romanesc -, ne ofera in finalul filmului o scena antologica, pentru care merita felicitarile si aprecierea noastra: e scena in care parbrizul masinii politiei se acopera de noroiul unei balti din apropiere …

Cu alte cuvinte, ne spune Mungiu – intr-un apel pe care il credem bine intentionat – “HAIDETI SA STERGEM ZOAIA DE PE PARBRIZ PENTRU A VEDEA MAI BINE LUCRURILE CARE SUNT IN JURUL NOSTRU!!! SAU, SI MAI BINE: HAIDETI SA REPARAM DRUMURILE, SA ACOPERIM GROPILE, SA NE CURATAM STRAZILE DE MIZERIE … ASTA, DUPA CE VOM FI STABILIT CU TOTII CA NE VA FI MAI BINE … FARA DE ZOAIE!!!”

“Dupa dealuri” e in acelasi timp un semnal si pentru fratii nostri din Vest, sa nu se bucure prea devreme in legatura cu extinderea spatiului european pana la granita cu pravoslavnicii ortodocsi. “Vai voua, celor care nu cunoasteti mare lucru despre forta tacuta a ortodoxiei!” – pare sa fi vrut a le spune curajosul regizor roman, cand a decis sa se supuna din nou, cu succes, comisiei de audieri de la Cannes …

… merita vazut!

Dezbaterea din jurul cazului Tanacu ajuta la curatarea strazii pe care a apucat-o Romania?

 

 

 

 


… ai spune ca n-ar fi trebuit sa intelegem nimica din ceea ce se-ntampla acum in ringul politicii romanesti. Se cearta unii cu ceilalti, sunt doua tabere – unii trag hais si altii cea – de-aia nu merg lucrurile in tara asta!

Dar nu e chiar asa, pentru ca noi, prostimea – adica noi cei multi -, am inteles ceea ce a trebuit sa intelegem si ne-am exprimat dupa cum am socotit ca e mai bine pentru tara: adica pentru demiterea Suspendatului.

De ce nu ni se-aude vocea? De ce ni se pune la indoiala rationalitatea si bunul simt? De ce ne este interpretat votul ca pro-ponta-sau-pro-antonescu?! De ce mai trebuie sa asteptam nu-stiu-ce-liste-si-numaratori pana-n Septembrie?

Nu stim, doar de aceea suntem prosti. Si nici nu ne intereseaza sa gandim atata de departe …

Pe noi ne intereseaza lucrurile simple, cum ar fi hrana si plata facturilor. Ratele la Banca. Ne intereseaza familia – cei care avem parte de ea. Ne intereseaza imediatul. In acelasi timp, ne intereseaza sa ne salvam sufletele de la pacate, mergand la Biserica macar de Paste si de Craciun, caci de n-am avea speranta in ziua de maine si in viata de apoi – pentru ce am mai trai?!

Noi, prostimea, functionam asa: voi ne spuneti ce vrem sa ascultam si noi va ascultam. Pentru ca voi stiti sa vorbiti frumos, iar noua ne place sa va ascultam – nu avem timp sa mergem la Teatru, dar va avem pe voi la televizor.

Voi ne promiteti ce vrem noi sa auzim, si noi va credem. Pentru ca ne entuziasmam usor, ne aprindem din latinitate sau resturi dacice, ametite de spiritul slav asezat pe de-asupra …

Asa l-am crezut pe Base la vremea lui, care ne-a fost Primar drag si Presedinte ales. De ce nu-l mai iubim acum? De ce nu-l mai sustinem? Pentru ca noi, prostimea, suntem nerecunoscatori! Uitam repede cele bune – poate pentru ca le consideram normale?!

De-ar fi numai atat …

Noi, prostimea, am iesit in strada – abia atunci cand ne-a plesnit pe televizoare coarda mistou-ului intinsa dincolo de limite. Atunci cand un om, Basescu, a luat la misto un alt om – pe Raed Arafat. Fara motiv si fara a fi avut nevoie. Si mai mult, fara sa fi avut dreptate. “Ghici ghicitoarea mea …” a fost turning-point-ul de la care a plecat caderea lui Base. Si daca tot cade de-atunci, inseamna ca se cocotase tare sus, nu? De-atunci, din acel moment de proasta inspiratie, iubirii  ce parea fara de sfarsit i-am pus punctul final.

Noi, prostimea – asta am inteles: ca nu-l mai vrem pe Suspendat.

In rest, sa-si bata capul intelectualii (cu sau fara papion) :-)!

 


Sa insisti pentru o majoritate care sa valideze un referendum – iar apoi sa construiesti un discurs de genul “NU VENITI LA VOT CA SA NU VALIDATI LOVITURA DE STAT!” … nu mi-ar fi trecut prin cap sa fie cu putinta!!!

Ma recunosc invins – in fata combinatiei mortale de imaginatie, curaj si mai ales, lipsa de retineri.

De-acum, totul a devenit permis in lupta pentru putere … si ma tem de-un singur lucru: suntem un popor care invata foarte repede, prin imitare.

Cei pe care Basescu ii zdrobeste astazi fluierand, vor aplica maine lectia invatata – iar drumul acesta nu ajunge la liniste.

Ne vom duce Duminica la stampilat buletinul de vot, insa momentul nu mai este unul despre Basescu ci a devenit unul in care vom afla adevarul despre constiinta civica a poporului roman.

E bine, la urma urmei – sa stim cum stam cu civismul -, iar pentru aceasta, suntem de acord ca nici cel mai reprezentativ esantion … nu ar fi fost suficient!


Aud la stiri ca editia aniversara (a 20-a) a Festivalului de Arta Medievala de la Sighisoara trebuie scurtata, datorita Referendumului cu privire la suspendare. Nu ar fi mult “doar 4 zile” – dar sunt tocmai cele de pe final …

Ce nu inteleg oamenii Primariei care pot gandi in acesti termeni imixtiunea intr-un eveniment, sunt sirul lung de promisiuni pe care se construieste un Eveniment de asemenea anvergura. Promisiuni facute in primul rand publicului fidel, artistilor contractati, dar nu mai putin … sponsorilor si mass mediei cooptate in regim partenerial! Sa mai vorbim de tur-operatori, care se vor fi straduit sa promoveze extern si intern Evenimentul?!

Organizatorii, pusi in situatia delicata de a explica si a gasi solutii – evalueaza deja pierderile. Singur, directorul artistic Liviu Pancu – si-a prezentat o demisie demna, care ne da de gandit …

http://www.zi-de-zi.ro/eveniment/festivalul-sighisoara-ucis-de-referendumul-despre-basescu

http://punctul.ro/2012/07/12/sighisoara-medievala-a-ramas-fara-director-artistic/

Un vis frumos, cu domnite si cavaleri pare a se narui in contextul furtunii politice care a cuprins Romania …

Pe ruinele proiectului de la Sighisoara – victima colaterala a rafuielilor fara sfarsit -, intelegem in toata simplitatea cat de scazuta ne e capacitatea de a intelege prioritatile (interesul national) si cat de rudimentara ne este abilitatea de a rezolva urgentele (asezarea lucrurilor in ordinea lor fireasca).

 

festival sighisoara

In loc sa prelungeasca Festivalul, Primaria il … scurteaza!