În aşteptarea legitimă a unui răspuns referitor la trecutul descris în culori oarecum triste al actualului patron al televiziunii noastre de ştiri nişate tip CNN, hop! prind din zbor o “news” atât de prost tradusă din engleză şi redactată în română – încât mai am puţin şi-mi vine să plâng!

President Băsescu is acting like a bull in a china shop” – se traduce cu “clumsy”, cu “nepotrivit”, poţi folosi şi  “grosolan”, “nepriceput”, … depinde de context… Să extragi din articolul apărut în Financial Times doar cuvântul “taur” şi să începi a ţese ştiri în jurul acestuia – e o capcană în care au căzut doar neştiutorii de engleză.

Tot e bine că s-au priceput să traducă “china shop” cu “magazin de porţelanuri” şi n-au spus “magazin chinezesc”!

Profa noastră (prea exigentă, poate?) ne-a transmis ca NU, NICIODATĂ să nu traducem o expresie din limba engleză cuvânt cu cuvânt!

Ce ruşine, vai!  SHIT HAPPENS…

siglă pătată


Caragiale îi împarte pe politicienii de la sfârşitul sec XIX în CARADALE şi CARACUDE. Adicătelea, în peşti mari şi peşti mai mici.
La retragerea lor în opoziţie, primii care chirăie de foame sunt peştii cei mici – deoarece nu au apucat la caşcavaluri şi nici nu şi-au umplut pungile…

Semnalul dat de PDL e limpede: gata cu furatul! Dar cum sună lepădarea de viciu în gura lor,… e grotesc de-a dreptul!

1. Udrea îşi reneagă prietena care face Achiziţii pe banii statului şi e dispusă să dizolve urgent această comisie imediat după ce află că relaţia ei dubioasă a apărut în presă;
2. Blaga e impertinent în direct la televizor şi se face că nu ştie de ginere-su care are afaceri cu statul (zice către moderator: “Dar ce doamnă, dumneavoastră spuneţi chiar totul părinţilor dumneavoastră?!);
3. Verga sau Vergu sau cum s-o numi inepta consilieră a funestului Funeriu, îşi atribuie ei înşişi (şi lui fiu-su) contract de 4 mi EUR şi nu inţelege de ce are cineva ceva impotriva;
4. Ridzi e bine mersi pe unde-o fi, căci n-am auzit de vreun proces pe rol după jaful pe care l-a patronat la Ministerul Tineretului;
5. Videanu s-a potolit de pus borduri şi a trecut la treburi mai serioase;
6. Pe Băsescu încă îl am în memorie cu episodul cu frate-su care învârtea afaceri cu armament (că “nu te poţi apăra din partea atacurilor care vin din partea familiei…”)

După cum se vede – CARADALELE chiar vor sa se schimbe!

Însă, vorba lui Nenea Iancu, ce te faci cu CARACUDELE, care nici pe departe nu au apucat să se sature… Vom asista oare la o revoltă-n PDL, pornind de jos, de la acei membri care zilele acestea au început să dea foc carnetelor de partid portocalii?

Demisia unui Preşedinte Staţi liniştiţi, nu e vreunul de-al nostru! Acţiunea se petrece zilele acestea în Germania… Se numeste Horst Köhler şi între 2004 – 2010 a îndeplinit funcţia de Preşedinte al Republicii Federale a Germaniei. Nu am auzit de el până azi, pentru că omul a stat cum s-ar spune pe la noi “în umbră” – toate blitz-urile fiind pe Doamna Merckel… Recent, a fost până în Afganistan. Să vadă cum e cu trupele, să le ridice moralul, să le mai spună despre i … Read More

via Calin Diaconu’s Weblog


viziune, vizionar

basescu viziune România

Vizionar, Viziune Romania

Cei care mimează că ne conduc, nu ne mai conduc: ei ne rezolvă… punctual, pe termen scurt, cu rezultate imediate, fără viziune sau planuri pe termen lung…

De unde această lipsă a planificării? – vă întreb. Să fie o fobie legată de viitorul prea îndepărtat, neştiinţă sau lipsa de interes pentru naţiunea română? Reaua credinţă aş vrea să o pot scoate din discuţie, după cum am refuzat şi refuz să ascult serios sintagma “agenturili străine”, pe care a făcut-o cunoscută ştiţi-voi-cine…

Viziunea pe termen scurt, ştim cum arată, şi-a arătat colţii recent. Facem aşa cum vă spun eu: tăiem salariile cu 25% şi pensiile cu 15%… E rapid, eficient, credibil în faţa FMI! Comentaţi, dar executaţi – în termenele stabilite!

Poate că o viziune pe termen lung ar arăta cam aşa: „Dragi angajaţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani! Peste 25 de ani sau mai mult, când veţi ieşi fiecare din voi la pensie, veţi dori să trăiţi bine, să vă bucuraţi în  linişte după o viaţă de muncă! Iată de ce, pentru a obţine binele atunci, trebuie să puneţi de-o parte începând chiar de astăzi…Noi ştim că voi nu vreţi, aşa că o facem pentru voi (dar nu în locul vostru!): vă anunţăm că suntem decişi să creştem contribuţiile obligatorii la pensii!” …

Revin la întrebarea de la început: De ce viziunile pe termen lung au iz de comunism? Sau altfel spus, cât de alergici suntem încă la planurile pe termen lung, dacă acestea nu au apărut încă în dezbaterea publică? Avem vreun plan? Avem vreo dezbatere?…


De cat a strans carma navei cu numele sfant Romania, carmaciul a ragusit.

Furtuna in care a ajuns acum e spectaculoasa de-a dreptul – sunt multi cei care se indoiesc in jurul lui ca va ajunge la liman; insa el sta ferm, cu mana stransa pe carma navei sale.

Stie ca nu e altul  mai bun. Cui sa lase comanda, acum cand ne apropiem de ochiul uraganului? La vremuri din acestea grele: ne trebuie oameni incercati!

Nu se intreaba cu glas tare – pentru a nu deruta echipajul de 22 de milioane – dar undeva in sinea lui, trebuie sa il framante intrebarea: putea gasi oare un alt traseu, o ruta ocolitoare?

Si mai este un lucru care il macina, pe care nu il intelege, care l-a facut sa strige LINISTE! de-atatea ori si atat de tare, incat in cele din urma a ragusit. De ce nu gandesc toti ca el? Cum isi permit unii sa unelteasca ganduri diferite, uneori chiar contrare lui?

Grea intrebare: cum ii aduci – IN DEMOCRATIE – pe toti sub un singur sceptru, sub o singura vointa?




In loc de a folosi sintagma “Punct si de la capat” … ai nostri conducatori se grabesc spre punctul final. Puntile comunicarii se rup in asemenea masura in timpul alegerilor incat orice carpeala postelectorala pare de-a dreptul imposibila. Sau falsa, cum vreti.

E adevarat ca fiecare epoca a avut parte de calamitatile ei: dinozaurii – meteoritul; olarii de la Cucuteni – popoarele indo-europene; dacii – romanizarea; calul/putere -forta aburului; vechiul regim – revolutia; … adunarile nationale – dezbaterile televizate …; (si mai nou: internetul, care le preia pe toate asupra sa – numai de nu ne-am incurca in cabluri!)

Marile transformari merg o vreme mana in mana cu debandada, dezordinea, haosul…  Dupa care incep lamentarile firesti legate de vremurile trecute, ca ce bine (le) era stramosilor, cum tineau ei la traditie, etc. Si apoi, din aceste lamentari/capete sparte si cu spatele la zid fiind – lumea nu mai are incotro, decat spre inainte. Poate asta se intampla si acum: suntem adusi incet, incet, cu spatele la zid – pentru a intra asa cum trebuie in noua epoca, europeana!

Unora, descaltatul acesta la usa Casei Europei li se va parea cu siguranta un obicei nou pe care nu vor dori sa il invete. Altii vor intelege imediat: e sansa/obligatia tinerilor de a rezolva ecuatia schimbarii pana la capat. E in legea firii lucrurilor sa desavarseasca ei revolutia.

Schimbarea reala nu se va produce reducand de la (peste) 400 la (fix) 300 numarul parlamentarilor. Ci atunci cand vom avea doua partide in Parlament, fiecare reprezentand Vechiul si Noul, alternand temporar la Putere in functie de  performantele fiecaruia.

Concluzii:

 

  • Dupa cum pe strada nu ne plac acei soferi care-si conduc masinile cu claxonul;
  • Dupa cum la fotbal nu ne plac arbitrii care-si inghit fluierul si fragmenteaza jocul de nu mai intelegem nimic din ce ar fi trebuit sa fie un spectacol;
  • Tot astfel, atunci cand totul  graviteaza in jurul politicii (si asta se intampla mai ales cand ea nu functioneaza, cand lipseste dialogul, cand se rup puntile), societatea ar trebui sa se revolte … prin votul schimbarii!
Si uite-asa, corul dinozaurilor afoni, pe de-asupra lipsiti de dirijor – atrage catre sine meteoritul schimbarii!